În ultimele câteva luni, Înapoi pe Solaris de Dan Perșa a fost o constantă a clubului de lectură de la Penitenciarul Timișoara. A fost, cu certitudine, citită de peste 100 de persoane private de libertate, și cu toții au fost fascinați de această carte.

La întâlnirea cu Geo Dinescu, Dan Pleșa, care o însoțea, a avut parte de o discuție foarte relevantă în acest sens cu unul dintre cititorii încarcerați:

La sfârșitul discuțiilor din penitenciar se apropie de mine un tânăr. puțin nesigur și timid, mă întreabă: „sunteți Dan Perșa?”. Obișnuit cu confuzia, care s-a mai făcut, zâmbesc și declin, prezentându-mă. „A… am citit ultima carte a lui săptămâna trecută”. „Eu nu am citit-o”, mă eschivez, de teama de a nu-mi pune o întrebare la care să nu știu să răspund. „Să o citiți, e foarte bună!”.

K.I., deținut familiarizat cu operele lui Dan Perșa, ne-a făcut o prezentare inedită a acestui roman, pe care ne-a fost imposibil să o ținem doar pentru noi. Am fi fost prea egoiști să nu o împărtășim lumii întregi.

① Ca motivație, am ales această carte pentru recenzie datorită provocării autorului de a uni două genuri, LOVE și SF. De asemenea, subiectele legate de IUBIRE, ADÂNCIMEA UNIVERSULUI și a PSIHICULUI UMAN inspirate din PRIETENIILE DURABILE din tinerețe ale autorului reprezintă o altă motivație pentru care am ales să fac această recenzie.

② Cu LITERATURA lui DAN PERȘA m-am întâlnit în revista ȘTIINȚĂ ȘI TEHNICĂ, în scurtele episoade SF, cel mai mult m-a impresionat RĂSĂRIT DE MERCUR. Este poate numele cel mai însemnat, modern și contemporan al editurii Albatros, la care a debutat în 1997, cu opera VESTITORUL, apoi ȘAH ORB (1999), RĂZBOI ASCUNS (2005). Devine parte a colectivului ȘTIINȚĂ ȘI TEHNICĂ, apoi, în 2007, lansează la editura Cartea Românească volumul gnostic CĂRȚILE VIEȚII (republicat în 2009) și CU OU ȘI CU OȚET. Urmează volumul ARCA la editura Tipo Moldova și devine membru al Societății Naționale de Editori, fiind deja din 1997 membru în Uniunea Scriitorilor din România. Cele mai însemnate opere sunt ultimele, dintre care se distinge ÎNAPOI PE SOLARIS, obiectul prezentei recenzii.

③ Volumul ÎNAPOI PE SOLARIS, însoțit de motto-ul “Ar trebui un cântec încăpător, precum” (Ion Barbu), este scris in memoriam VALENTIN NICOLAU, prietenul său cel mai bun, cu care a fost coleg la Facultatea de Geologie, împreună cu Vlad T. Popescu și Emil Bărbulescu.

④ Lucrarea se remarcă prin focusarea autorului asupra unei idei de actualitate, demonstrată de oamenii de știință: “Iubirea este cea mai puternică forță din Univers.” De la scepticismul personajului principal CHRIS KELVIN, savant teoretician la Institutul de Solaristică în privința existenței iubirii și capacitatea acestuia de a o trăi din cauza unei gândiri raționale specifică savanților și oamenilor inteligenți, cartea ne oferă o metamorfoză a personajului:

– de la îndrăgostitul șovăielnic în a-și mărturisi iubirea pentru Hari, “dulcea mea coză copilă”, MATAHARI, ANDRAHARI, așa cum îi plăcea să o alinte

– la drama prin care trece atunci când Hari, însărcinată, moare de ciroză

– la speranța că planeta Solaris, având capacitatea să creeze ființe din LEPTONI extrase din visele oamenilor făcute după modelul unor ființe iubite cu o dragoste infinită, va putea să o învie pe Hari

și, în final,

– la liniștea deplină, atunci când reușește să intre în conexiune cu Solaris (Oceanul, Hari). “OCEANUL nu este altceva decât ceea ce suntem noi cu adevărat în profunzimea noastră ultimă: pace, pace, dincolo de înțelegere.” Practic, conexiunea cu Oceanul este posibilă doar pentru cei care au cunoscut iubirea și au trăit o dragoste infinită. Oceanul visător s-a transformat în Hari, „Dar era o Hari ce tăcea… deşi ar fi trebuit să spună povestea vieţii ei… de fapt a morţii ei şi să strige nedreptatea aceasta urzită de natură, că trebuie să mori… Şi o vedeam plecând, cu mine pe orbită, într-o alergare rapidă… ea, planeta Solaris preschimbată în Hari, despletită şi îmbujorată de boală… prin cosmos, spre o destinaţie ştiută doar de ea. Poate gonea către izvorul tinereţii veşnice şi al vieţii fără de sfârşit.“ Planeta Solaris este personificată în Hari și singura posibilitate de a comunica atât cu planeta, cât și cu Hari este IUBIREA, care dăinuie și dincolo de MOARTE.

⑤ Există câteva citate care mi-au plăcut foarte mult:

– citate care descriu șovăiala, conservatorismul și suspiciunea că Hari nu-l iubește, sentimente inerente la începutul oricărei iubiri și care otrăvesc iubirea:

Cum sunt un om inteligent, mi-am putut ascunde complexele unor bravade cinice.

Om aspru, suflet aspru. Dar nu am fost așa mereu. Deziluziile m-au schimbat. Din păcate, venim în noile relații cu traumele fostelor relații. Din păcate, contorul iubirii nu poate fi resetat.

Ca să poți păstra un organ transplantat iei imunosupresoare. În cazul cuplurilor, imunosupresorul e compromisul.

– citat care descrie suferința lui Gibarian, prietenul lui Chris, suferință provocată de pierderea soției și a copiilor gemeni într-un accident. Încearcă să-și ascundă suferința printr-un comportament de mucalit pus pe șotii. Cel mai dramatic moment al cărții în ce-l privește este momentul în care încearcă să aibă o nouă relație cu Roza, vede în sutienul Rozei o bască de biceeali, care i-a amintit de copiii săi decedați.

Viața m-a dus la o concluzie: REGULA SINE EXCEPTIONE.

Dar traducerea mea sună altfel decât vechiul dicton: refulează fără excepție! De fapt, n-am regulat nimic, ci viața ne regulează pe toți. Însă e bine să părem măreți, fie dacă știm că măreția noastră e o glumă. Într-un fel, Chris a fost totuși o excepție. Iubirea pentru Hari și tragedia pierderii ei l-au făcut într-atât de uman încât a trecut de granița până la care suntem doar niște prăpădiți.

⑥ Cartea se remarcă prin faptul că avem de-a face cu o scriere în termeni informatici. Cartea este ca o schemă logică a unui program informatic cu o buclă DO WHILE sau GO TO. Adică odată ajunși la pagina 225, autorul ne trimite la pagina 15 și visul se reia. Visul se reia atâta timp cât Hari nu moare în visul lui Chris Kelvin.

⑦ Personal, cred că iubirea este cea mai puternică forță din Univers, și în momentul de față sunt sub “imperiul” unei alte cărți pe care o citesc, și anume INTELIGENȚA MATERIEI de CONSTANTIN DULCAN, a cărui idee că MATERIA MOARE, însă INFORMAȚIA DIN EA (reprezentată de experiențe, în condițiile în care iubirea este experiența sublimă pe care omul este programat s-o trăiască doar în doi) NU MOARE NICIODATĂ, este și subiectul prezentei cărți pusă în pagină într-un mod atât de original și inedit, marca Dan Perșa, care m-a impresionat foarte mult și o voi recomanda cu căldură prietenilor mei interesați de subiect.

Comandă cartea pe situl editurii Meditative Arts, aici, sau pe Libris, aici>>

SerialReaders.com folosește unelte de marketing afiliat. Cumpărând prin link-urile pe care le recomandăm, site-ul nostru primește un comision din partea retailerilor pe care îi promovăm. 

#club de carte #dan persa #featured #inapoi pe solaris #penitenciarul timisoara #serial readers