Somnul rațiunii naște umbre

de / February 22nd, 2017 / 534 vizualizari

Every fairy tale has a dark side

Miss Valery și Silvia s-au sacrificat și s-au dus la Fifty Shades Darker pentru ca voi să nu fiți nevoiți să o faceți (sperăm că sacrificiul nu a fost în van).

Miss Valery

Nu vă lăsați păcăliți de titlu: nu există nimic întunecat la filmul ăsta – în afară de perspectivele de viitor ale actorilor, bineînțeles. Și aș umbla puțin și la tagline. Mult mai corectă mi se pare, în cazul de față, varianta “Every dark side has a fairy tale”, într-atât de siropoasă devine treaba. Să îți aduci iubitul la film, abia ăla e sadism adevărat!

Dacă prima parte m-a plictisit doar pe alocuri, cea de-a doua este crimă și pedeapsă. Trebuie să recunosc că este o realizare să te duci la un film cu așteptările sub nivelul mării și totuși să ieși din sală dezamăgit.

FiftyAșadar, fantezia supremă a casnicelor din întreaga lume se întoarce cu un nou capitol, chipurile, mai întunecat. Christian și Anastasia redevin un cuplu, după ce renegociază condițiile contractuale – nu așa procedează toată lumea? De data aceasta, Ana este cea care trasează limitele în relația lor: fără secrete și mai domol cu bătăile, acestea pot fi aplicate doar la cererea expresă a domnișoarei. Norocul lui că și le cere cam des. Dar chiar și când ai pretenții de femeie puternică și independentă, dacă iubitul tău milionar îți cere să umezești bilele, apăi le umezești, dând și din coadă, eventual.

Nu știu exact care este legătura cu povestea noastră, dar, la un moment dat, apare și un fel de Gollum, cu mutra lui de “you called, Master?” și care, mai apoi, este recompensat cu o mângâiere pe căpșor pentru felul în care știe să facă aport (ori asta, ori este numit cavaler, nu sunt sigură, eram prinsă în lectura unui articol pe Facebook). Mai apare în film și Kim Basinger, în rolul zgripțuroaicei care îl ademenește pe Christian cu prăjiturele, de ajunge să i se ia băiatului de vanilie, dar care arată ca și cum ea ar fi fost cea abuzată. Mai avem și o Rita Ora care nu cântă (bine, nici nu joacă) și un șef cu mai mult potențial de Christian Grey decât însuși Christian Grey.

Scenele de sex sunt multe, repetitive și, dacă-mi permiteți, destul de cuminți, în ciuda arsenalului greu din “camera de joacă”, arsenal curățat cu temeinicie de praf de către doamna Jones.

Dar să nu fiu cârcotașă, au fost și lucruri care mi-au plăcut la film: coloana sonoră și rujul Anastasiei. Și faptul că nu s-a anunțat (până acum, cel puțin) cum că ultimul film va fi împărțit în două. Așa să ne ajute zeița interioară (căreia, nu credeam că o să spun asta vreodată, i-am simțit lipsa în filme). Aaa, și mi-a mai plăcut o replică (dintr-un total pe care aș fi putut să îl număr pe degete, doar că asta ar fi presupus să fiu atentă la film): “This isn’t a relationship. This is ownership.” Mare adevăr, Ano!

P.S.: Când vine vorba de Fifty Shades, până și IMDB se ține de șotii – la recomandări de filme similare, a strecurat câte un Ring, Resident Evil, Triplu X, dar și SF-ul The Space Between Us. Ha!

fiftyshadesnew

 

Silvia

Cred că aceste articole despre trilogia gri fac un serviciu umanității. Noi, cei care am fost în sala de cinema în timp ce pe ecran rula una dintre cele cincizeci de umbre, ne-am sacrificat pentru ceilalți care, poate, nu vor mai fi împinși de curiozitate să meargă și ei, la rândul lor. Uitați-vă pe programele de la cinema. Rulează o mulțime de filme mișto, unele ideale pentru o întâlnire romantică. Păstrați Fifty Shades pentru serile de beție cu prietenii, când orice alt subiect ar fi mai greu de digerat, iar acesta va fi suficient, cât poate mintea după o petrecere nocturnă să ducă.

Pe de altă parte, mi se pare că a fost un film amuzant. Mi-a dat impresia următorului dialog ce ar fi avut loc între regizori (dialog imaginat!).

“Deci… Aceasta este cartea după care trebuie să facem un film bun.”

“Cum ar putea ieși un film BUN ținând cont că povestea este simplistă și personajele la fel? Pe lângă asta, nu avem dialoguri cu înțelesuri, despre mesaje complexe desprinse din poveste nici nu poate fi vorba…”

“Ok, atunci ce avem suficient de valoros, pe care am putea pune accent și care să aducă filmului veniturile… ăăă… succesul scontat?”

“Păi… niște scene de sex. Da da, sex cu cătușe, biluțe fericite și alte câteva lucruri…”

“Bun! Atunci acesta va fi punctul forte al filmului! În rest, lucrăm cu materialul clientului. Scenele – cu excepția celor din pat – să fie la mișto, dacă puteți să strecurați vreo glumiță (nu neapărat din carte) cu atât mai bine. Măcar să ne distrăm la filmări, dacă ne dau lacrimile citind.

– De exemplu, putem face o scenă în care un chelner nepoliticos desface scârțâind dopul de la șampanie, fix în urechea lui Christian Grey. Accentuați scârțâitul agasant! În plus, strecurați între replicile Anastasiei, întrebări de genul: “Menajera ta intră în camera roșie… să șteargă praful?” Mai dă un Pronto din când în când peste sertarele cu bice și cătușe?”

Cincizeci de umbre întunecate” ar fi fost, poate, mai întunecat dacă sala de cinema nu ar fi fost plină de ecrane aprinse de la telefoanele mobile. Și aș fi apreciat dacă era și mai tăcut, în schimb a fost o forfotă și o gălăgie continuă pe durata celor aproape 120 de minute. Cea mai mare parte dintre spectatori păreau sub 17 ani, deși filmul are recomandare de peste 15. Ce să mai vorbim, oamenii trăiesc la limită!

Mă opresc aici cu cronica, fiindcă deja parcă aud urlete din bibliotecă. Sunt celelalte cărți, care mă boscorodesc: “Hei fato, mai lasă umbrele astea, că ne jignești! Acum facem revoluție și te atacăm cum au atacat scrisorile de la Hogwarts pe unchiul lui Harry Potter în Piatra Filosofală.”

# # # #

Serial Readers

The Club Of Serial Readers este locul in care te intalnesti cu prietenii tai sau cu alti pasionati de lectura si discuti despre cele mai citite carti, cele mai interesante povesti.

2 Comentarii

Comenteaza

Scrie un comentariu

Alte articole
asemantoare