Jurnalul Annei Frank

În izolare cu Anne Frank

de / April 13th, 2020 / 145 vizualizari

În perioada de carantină pe care o trăim cu toții, am consumat cumva artă tematică, fără să o caut neapărat: o carte despre o epidemie globală (un coșmar pandemic, nu un virusel nevinovat), un serial despre viața la închisoare și “Jurnalul Annei Frank”, care aștepta de mai multă vreme în bibliotecă și pe lista de citit.

Nu a fost intenția să-l citesc în perioada asta. Aveam în plan un city break la Berlin și voiam să iau memoriile Annei cu mine acolo și să fac poze cu hashtag-ul #tosoon? și măcar o glumiță vinovată, urâțică ce te propulsează spre infern. Dar karma a răspuns în anticipare și m-a izolat la domiciliu cu Anne, unde am putut termina cartea pe care o începusem dinainte să lovească starea de urgență.

Mereu am asociat Jurnalul Annei Frank cu restul cărților scrise despre destinul evreilor în perioada celui de-al doilea Război Mondial și nu zic că am greșit, dar din acest jurnal rămâi cu alte lucruri decât din celelalte cărți cu aceeași tematică. În primul rând, în jurnalul Annei nu găsești scene macabre despre lagăre, război sau persecuție. Tot ce vei citi este despre o perioadă de doi ani, din viața a două familii de evrei, care au stat ascunși în anexa unei clădiri – între 1942 și 1944. În momentul în care viața în societate a devenit primejdioasă pentru ei, familia Annei Frank împreună cu o altă familie, s-au ascuns într-o parte a clădirii ce servea ca sediu al firmei tatălui ei: Anexa. Grupul a fost ajutat de alte două familii generoase, cu aprovizionarea celor necesare traiului în izolare și cu păstrarea secretului. Se înțelege că nu era tocmai un lucru nevinovat să ascunzi două familii de evrei în timpul în care Hitler și antisemitismul lui zburdau pretutindeni.

Jurnalul Annei, care este fix un jurnal de izolare totală, prezintă viața clandestinilor care au stat ascunși, sperând că războiul va trece și Germania va capitula. Deși nu sunt lucruri ieșite din comun sau cutremurătoare în vreun fel – ci pur și simplu fragmente de viață comună – Anne Frank a scris frumos și fără a plictisi. Talentul fetei este evident și indiscutabil, însă sunt discutabile maturitatea și punctele de vedere asupra lucrurilor din jur, felul în care își judecă apropiații și părinții. Trebuie să reții ca cititor, că nu ai de a face cu o operă fictivă, așadar consecvența propriilor gânduri sau trăiri ale naratorului lipsește uneori. Aici se vede diferența între un personaj construit bucată cu bucată și un om real care e în proces de maturizare, are toane și judecă ciudat sau incorect unele lucruri.

Jurnalul Annei Frank

Știu că e o comparație oarecum prostească, dar am comparat totuși involuntar izolarea care ne este nouă impusă acum cu cea care a fost impusă de împrejurări familiei Frank. Ei nu au putut timp de 2 ani să părăsească incinta Anexei nici pentru o gură de aer. Trebuia păstrată liniște deplină în timpul în care magazionerul sau alte persoane străine puteau ajunge în clădire. Erau expuși hazardului ce domnea chiar și afară, având loc bombardamente aeriene iar orașele erau împânzite de spărgători de case, din cauza sărăciei și instabilității sociale. Au avut perioade în care hrana era redusă, în care pur și simplu se săturau unii de alții și nu se puteau distanța. Intimitatea lipsea cu desăvârșire, curățenia nu putea fi întreținută permanent, și așa mai departe.

Sper că acum vă simțiți mai bine fiind izolați în propria casă, cu Mega Image deschis și primitor în vecinătate, cu Hitler inexistent. Eu m-am simțit, dar am rămas cu un gust amar, știind că cei doi ani de clandestinitate au fost în zadar și cineva cu multă reavoință și puțin creier i-a trădat. Nimeni din anexă, în afară de tatăl Annei nu a scăpat de destinul fatal, deși lagărele au fost eliberate la foarte scurt timp după capturarea și moartea lor.

De asemenea, a rămas cu mine și o revoltă mocnită, legată de echitatea vieții, fie pe timp de război sau nu. Un caracter precum Annne Frank ar fi putut să calce sub bocanc mustața lui Hitler și să pună la murat rinichii și limba fostului comandant psihopat. Cam ăsta ar fi fost rezultatul drept al unei confruntări (imaginate de mine) între cei doi. Și totuși, un copil inteligent și cu mult potențial, a avut doar destinul naționalității de care aparținea. Ea, împreună cu milioane de alte suflete evreiești, care nu au avut nimic diferit de noi, cei de acum.  

Lectura a fost precum o vizită la muzeu cu ochii minții. Am pătruns în viața privată a unor familii din trecut, făcând cunoștință cu obiceiurile, obiectele lor și cu stilul de viață de la acea vreme. Am dat turul muzeului de la un capăt la altul, am ieșit apoi la aer și m-am întors la izolarea din viața contemporană.

Comandă cartea Jurnalul Annei Frank
la Cartepedia, aici, la Libris, aici, sau la Elefant, aici >>

SerialReaders.com folosește unelte de marketing afiliat. Cumpărând prin link-urile pe care le recomandăm, site-ul nostru primește un comision din partea retailerilor pe care îi promovăm. 

# # # # # # # # #

Silvia

Silvia este o cititoare si o visatoare, dar suficient de ancorata in realitate cat sa observe frumusetea din jur si sa scrie despre ea. Considera ca orice carte citita ofera o experienta valoroasa, iar imaginatia este un mijloc de transport sigur catre lumile ascunse in carti.

Scrie un comentariu

Alte articole
asemantoare

Trei femei - Lisa Taddeo

Recomandări

Trei povești, trei femei

de / May 6th, 2020

Oricât ai fi de călit ca cititor, tot resimți o oarecare diferență atunci când citești despre trei femei reale, comparativ cu atunci când citești despre oricât de multe femei fictive. La ficțiune pură, impactul nu este la fel de intens....

Citeste mai mult

Dosar permanent - Edward Snowden

Recomandări

Dosar permanent – vegheat sau supravegheat?

de / April 2nd, 2020

Spionajul este o meserie cu vechime, practicată încă din antichitate, și perfecționată în secolul XX, în special datorită evoluției tehnologice. Interesul meu pentru această activitate a apărut odată cu descoperirea lui James Bond, celebrul – și eternul – personaj din romanele lui Ian Fleming sau...

Citeste mai mult