Despre cartea Dincolo de ferestre de dincolo de gratii

de / April 24th, 2017 / 424 vizualizari

În fiecare lună, una-două recenzii de la clubul de lectură de la Penitenciar îmi atrag atenția în mod deosebit. Sunt cronici surprinzătoare, care spun multe despre ceea ce se petrece în sufletele celor care le scriu. La fel de mult mă impresionează și unele fragmente din fișele de lectură pe care le scriu pe baza cărților citite. Iar aceste păreri personale mi se par fenomenale și aș vrea ca autorii și editurile să aibă curaj să își dea cărțile spre citire, deoarece vor primi o părere brută, neșlefuită asupra textelor publicate. Poate fi un experiment inedit, să vadă cum sunt cărțile lor văzute de adevărații cititori, cei care nu se cenzurează și nu au ipocrizia lingușirii.

dincolo de ferestre

Cartea Dincolo de ferestre a Irinei Georgescu Groza a fost primită cu mare entuziasm și a generat păreri și argumente interesante. Redau mai jos câteva dintre impresiile generale:

Ceea ce impresionează este puterea de descriere, gradarea crescândă a intrigii, finalurile neașteptate, iar finalul este în nota obișnuită a povestirii, lăsând cititorul să-și propună finalul dorit.

Cred că autoarea prozei e mai potrivită pentru scrieri filosofice decât pentru scurta proză fără esență.

Aș vrea să trăiesc în lumea personajelor deoarece, deși duc o viață lipsită de lucruri importante și este destul de monotonă și plictisitoare, se bucură de libertate, ceea ce nu pot spune și eu, fiind închis aici în Penitenciar.

Am fost impresionat de abilitatea câștigată după accidentul care a lăsat nevăzător personajul [din povestirea ÎNTUNERIC, n.a.], precum și trăirile pe care acesta le avea în fiecare zi, mai ales când realizează răceala care se instalase între el și soția lui.

M-am bucurat tare mult când Irina mi-a trimis cartea ei. A venit ca o inițiativă proprie, o donație pentru biblioteca Penitenciarului. Datorită sau din cauza faptului că mi-a plăcut mult proza scurtă pe care ea o scrie, concentrată, situată la limita dintre real și ficțiune/magie, texte ce te prind și te țin captivat prin mister și suspans, am decis să o propun și dezbaterii în cadrul clubului de lectură. Și cum un singur exemplar este greu de împărțit între 10 oameni situați pe secții diferite, cu drepturi diferite de mobilitate în cadrul secțiilor, am selectat mai multe povestiri și le-am listat, alături de scurta sa biografie, și fiecare a primit o astfel de selecție, iar volumul a ajuns la deținutul care s-a simțit interesat să citească mai mult. Concret, a ajuns la domnul Nicolae Michailache, care a scris și o cronică minunată, pe care o reproduc în rândurile următoare:

IRINA GEORGESCU GROZA este o scriitoare tânără, cu un premiu literar la activ, care i-a asigurat publicarea unei cărți, dar și cu o experiență de viață pe care i-o regăsim în spatele rândurilor scrise și cu o grijă continuă pentru oameni. Îi plac oamenii, asta se simte în fiecare rând scris; oamenii ei, personajele povestirilor sale sunt vii, conturați firesc din calități și defecte, mirosuri specifice și zgomote caracteristice; da, da, oamenii Irinei Georgescu Groza poartă cu ei prin lumea largă inclusiv zgomotele, lumea din Dincolo de ferestre este o lume a liniștii în antiteză cu zgomotul.

Povestirile au subiecte diferite, unele dramatice de-a dreptul, altele sunt în cheie mai optimistă, lungimile nu diferă prea mult, dar… aproape toate au un final neașteptat, unul cu cel puțin două chei de interpretare, care-ți stârnesc interogații care mai de care mai provocatoare. Unele povestiri te fac să deschizi ușa casei și să ieși în lumea cea largă, sperând să respiri cât mai repede oxigenul pur și atât de necesar vieții. Alte povestiri te închid în universul de dincoace de fereastră, acela unde dramele se consumă aproape pe neauzite și fără nici un martor. Are forță scrisul Irinei Georgescu Groza, se simte cultivarea talentului, la fel cum se simt și lecturile multe și dense acumulate în ani și ani. Povestirile acestea n-au apărut din senin, spontan, ele au fost „crescute“ zi cu zi, șlefuirea unor fraze până la cel mai mic detaliu, rotunjirea universurilor create, personaje bine conturate, cu care te surprinzi conversând, toate acestea contribuie la nașterea lumii din Dincolo de ferestre.

În spatele poveștilor se ascund îngerii. Ei sunt pe urmele deținutului care încearcă să evadeze din realitatea absurdă a unui penitenciar circular, fără ieșire (Encarcerado) sau ale surorilor care scapă de atacatori datorită muzicii (Radio). Îngerii îl privesc pe bărbatul orb, măcinat de gelozie, care își caută rivalul în propria casă (Întuneric) și află că locatarii unei scări de bloc sunt adepții farmecelor unei vrăjitoare (Rebound). Volumul vorbește despre fragilitatea realității, de limitele ei permeabile și de faptul că, odată traversată această barieră, lucrurile nu mai sunt ceea ce păreau a fi.

Cartea este o nesfârșită poveste despre aparențe, măști care se dau jos la finalul zilei, când nu mai e nimeni în jur și stările care ne caracterizează, legate de oamenii pe care îi iubim – vise, speranțe, temeri – tot ceea ce ne umanizează și ne înrăiește în același timp. Dincolo de ferestre poate fi privită și ca un epitet al lumii moderne ce se află în fața noastră și ceea ce e dincolo, unde nu putem ajunge decât prin comunicare și stăruință.

Finalul cărții îmi place mult, poate și pentru că speculează acea apetență pentru umanul sănătos care te salvează în situații limită, o povestire care spune multe despre cum ajungem să tratăm situațiile imposibile.

Sensibilitatea și lejeritatea cu care autoarea alunecă în profunzimea firii umane, exploatând în special psihicul, dau acestei cărți un plus de valoare. Așadar, vă încurajez să citiți proză scurtă românească, cu atât mai mult cu cât, de ceva timp, avem și o revistă de profil, Iocan, în care a publicat și scriitoarea de față.

Deși nu are un public țintă, prin forma în care este scris și prin cele prezentate anterior, o recomand atât liceenilor, cât și oricărei persoane pasionate de proză scurtă.

Ce urmează? Nu știu. Las loc surprizei și oportunității și să nu fac planuri de viitor foarte strânse. Niciodată nu știi ce îți poate aduce clipa! Dar cu siguranță nu renunț la citit și recomandat cărți!

# # # # # # # #

Patricia Lidia

Inginer, femeie și mamă în viața reală, autor de texte pentru copii și jurnalist cultural neoficial în viața virtuală...

8 Comentarii

Comenteaza

Scrie un comentariu

Alte articole
asemantoare