Un cititor în serie își procură constant cărți din toate sursele posibile, chiar dacă stocul de acasă nu e încă epuizat. Așa că, pe lângă cărțile pe care le primește în dar, pe lângă cărțile pe care le-a cumpărat și comandat, e necesar să aibă și o bibliotecă pe aproape. Ce face ca o bibliotecă să fie perfectă? Poate că exagerez spunând perfectă, însă atât timp cât de acolo își poate lua supradoza de lectură fără probleme, cred că e biblioteca perfectă. Așa că hai să vă spun cum văd eu o biblioteca perfectă:

• Cărțile puse gratuit la dispoziție. Da, fără taxe pentru înscriere, rezervare sau luare acasă. Așa le-am putea cumpăra, iar dacă eram dispuși să le cumpărăm nu mai eram la bibliotecă poate, așa-i?
• Posibilitatea de a te plimba printre rafturile de cărți, de a răsfoi cărțile în voie și de a-ți căuta singur cartea dorită. Biblioteca perfectă trebuie să ne aducă mai aproape de cărți, să facă această întâlnire mai accesibilă și nu să pună un zid între cărți și cititori. Nu agreez bibliotecile unde nici nu vezi cărțile, unde faci “comandă” de cartea dorită și doar mergi să o iei. Am impresia că se pierde tot farmecul.
• Penalitățile în limita bunului simț. Da, mi se pare normal că odată ce nu restitui cartea la timp să fii tras la răspundere, însă nu în mod exagerat. Mai exact, nu mi se pare ok să fii nevoit să plătești în numerar pentru că ai trecut două zile peste termen. Mai ales când taxa e aproape egală cu prețul cărții. Cititorii ce nu restituie cărțile când trebuie pot fi sancționați altfel, cum ar fi să nu mai poată împrumuta o perioadă de timp sau să poată împrumuta mai puține cărți.
• Bibliotecarii ce iubesc cărțile. Tare-mi place când văd că bibliotecarii nu sunt doar niște omuleți ce nu și-au găsit un alt job și s-au angajat la bibliotecă pentru că așa s-a întâmplat, ci într-adevăr sunt meniți să fie acolo. Aici nu mă refer că ar trebui toată ziua să strângă în brațe cărțile și să țopăie de ici colo, căci îmi dau seama că fiecare mai are și câte o zi mai puțin bună, ci la simplul fapt că ar trebui să aibă măcar habar de ce se întâmplă în jurul lor și să îndrăgească lectura. Mi s-a întâmplat ca un bibliotecar să se uite cruciș la mine când am întrebat de Otilia Cazimir (nu că ar trebui să știe toți autorii, dar… ), însă mi s-a întâmplat și ca alții să-mi surâdă la vederea unei cărți împrumutate și să-mi spună părerea lor sau să-mi mai recomande câte ceva.
• Liniștea. Dacă acasă, în tramvai, în parc sau oriunde mai apuci să deschizi o carte nu ai pretenții ca ceilalți să păstreze liniștea pentru că tu citești, în bibliotecă ar trebui. Plus că ici colo mai și scrie mare și citeț cât să înțeleagă tot omul că liniștea trebuie păstrată și se vorbește doar în șoaptă, atunci când e cazul. Într-o bibliotecă perfectă se ține cont de acest aspect, se respectă dreptul cititorului de a se bucura în liniște și armonie de cărțile din jurul lui.
• Proiectele faine care promovează lectura. Yeap, o bibliotecă faină încurajează cititul prin diverse evenimente interesante, cluburi de carte incitante, concursuri creative. Mai pe scurt, se implică în educarea comunității din care face parte și nu numai.

Eu sunt fericită să frecventez o astfel de bibliotecă. Da, Biblioteca Județeană “Gheorghe Asachi” din Iași e biblioteca perfectă pentru mine. Mereu mă îndrept spre ea cu pasul zvelt și plec cu zâmbetul pe față, bucurie în suflet și ceva bunătăți în mâini.

Tu ai o bibliotecă perfectă prin preajmă?

Sursă foto: pexels.com, arhiva personală

#biblioteca #carte #cititor in serie #club de carte #featured #serial reader #serial readers