Daca nu ar fi fost comunismul, nu stiu ce s-ar fi ales de literatura si cinematografia romaneasca… Noroc cu asa o sursa inepuizabila de subiecte! Am evitat cat am putut, dar pana la urma comunismul tot m-a izbit in entuziasmul meu de cinefil, sub forma babei lui Stere Gulea (ca pe a lui Dan Lungu nu am cunoscut-o inca).

Baba aceasta comunista este simpatica de fel – meritul ii revine Luminitei Gheorghiu -, dar nu suficient incat sa imi capteze atentia timp de 90 de minute interminabile, asemenea cadrelor din film. Subiectul in sine este promitator, dar, din nou, nu suficient – sau poate doar nu este exploatat cum trebuie. Emilia si Tucu isi vad viata linistita data peste cap cand fiica lor se intoarce din Canada, impreuna cu logodnicul ei american si cu un bagaj de probleme. Revederea, care trebuia sa fie un prilej de bucurie, devine o piatra grea de incercare pentru parinti, care se vad nevoiti sa faca orice sacrifiu pentru ca viitoarei familii a fetei lor sa nu ii lipseasca nimic.

In ciuda numelui extrem de amuzant si a catorva faze comice (indeosebi dialogurile si gesticulatiile romano-engleze), filmul este, in esenta lui, o drama: drama unei familii si a unei natiuni care se hraneste din amintiri.

Mi-a placut de Luminita Gheorghiu. Acum, nu vreau sa supar pe nimeni, dar chiar mi se pare ca i s-a potrivit rolul. De Marian Ralea chiar imi era dor. Pacat ca Magicianul nu a putut sa faca o vraja si sa transforme filmul, daca nu intr-o plicula memorabila, macar intr-un scurt-metraj. Iar de Ana Ularu ce pot sa spun? Mi-a placut accentul ei, cum vorbea ea engleza perfect, fara sa se poticneasca macar o data, de parca citea din carti. Parca i-am gasit si cateva trasaturi fizice comune cu ale Luminitei Gheorghiu, deci sunt credibile in rolul de mama-fiica. Anca Sigartau da viata (prea multa, chiar) celui mai caricatural personaj din intreg filmul – imposibil sa nu o remarcati. In roluri secundare, le veti recunoaste si pe actritele Tania Popa si Valeria Seciu.

Desi nu am citit-o, acum ca am vazut filmul, v-as recomanda cartea. Am auzit doar lucruri bune despre ea si are un loc asigurat in lista mea (luuunga!) de lecturi viitoare. Da, chiar si in ciuda comunismului din titlu!

Apropo de titlu, va puteti imagina chicotelile pustoaicelor care asteptau in spatele meu la coada de la casa, cand am zis ca vreau bilet la “Sunt o baba comunista”, nu?

#ana ularu #club de carte #comunism #dan lungu #luminita gheorghiu #sunt o baba comunista