Will you follow me, one last time? – Thorin Oakenshield

Hobbitul: Batalia celor cinci ostiri ar fi trebuit sa fie ultimul film recomandat in 2014. Iata insa ca a ajuns sa fie primul film pe care vi-l recomand in 2015. Despre al treilea Hobbit, ultimul, imi este cel mai greu sa scriu, pentru ca stiu ca randurile mele se vor transforma in acel adio final de care m-am temut atata timp.

Cunoasteti sentimentul acela, cand doar cateva pagini va mai despart de deznodamantul unei povesti care a reusit sa va captiveze: desi sunteti extrem de curiosi, anticipati deja golul care va va ramane in suflet la terminarea cartii care v-a acaparat. Exact asa ma simt si eu acum, cand stiu ca urmatorul decembrie nu ma va mai purta in Pamantul de Mijloc…

Desi criticata de multi, ultima parte a calatoriei inceputa acum trei ani mi s-a parut la fel de grandioasa. Peter Jackson nu se dezice nici de aceasta data si ne transpune, cum numai el stie, in lumea fantastica imaginata de J.R.R. Tolkien. Si tot impotriva curentului inot cand declar ca nu as fi avut o problema cu transformarea Hobbitului intr-un serial, cu toate ca e crunt sa astepti un an intreg intre episoade. Un alt lucru care a starnit controverse dar care pe mine m-a cucerit din prima este crearea personajului Tauriel (inexistent in cartile lui Tolkien, dar excelent interpretat de Evangeline Lilly) si scurta ei idila cu cel mai aratos dintre gnomi: Kili (Aidan Turner). Faptul ca o poveste de dragoste intre un elf si un gnom este foarte putin credibila si si mai putin probabila, este ultima mea problema. Serios, intr-un univers populat de creaturi fantastice, ne cramponam de o poveste care nu face altceva decat sa adauge o nota romantica unui film care altfel ar fi fost o batalie continua? Unde mai pui ca mie Tauriel si Kili mi se par foarte simpatici impreuna.

Ultima parte, cu cele 144 de minute ale sale, este cea mai scurta dintre toate filmele din saga Middle Earth (si cea mai slab cotata pe site-urile de specialitate). Dintre cele 144 minute, 45 sunt “ocupate” de batalia din titlu. Apropo, daca aveti dificultati in identificarea celor cinci ostiri (si eu am avut), Google ne lamureste: de-o parte avem Orcii (Goblini) si Wargii (lupi salbatici), iar de cealalta parte, Elfii, Dwarfii (gnomii) si Oamenii. Dar intrucat din film lupii au lipsit cu desavarsire, s-a creat o confuzie generala: care sa fi fost cea de-a cincea armata? Conform celor mai multe pareri, sustinute si de versiunea animata din 1977 a Hobbitului, ulii sunt cei care intregesc cvintetul de ostiri.

The Battle of Five Armies (titlul initial ales pentru aceasta ultima parte era To There and Back Again) reia povestea exact din punctul in care o lasase The Desolation of Smaug. De data aceasta, Smaug este un biet personaj secundar, fiind ucis de Bard cel voinic in primele 15 minute ale filmului. Dar eliberarea muntelui de sub dominatia dragonului nu aduce linistea ci, din contra, porneste razboiul. Pentru ca aurul de sub munte nu este dorit doar de gnomi…

Finalul filmului, desi putin grabit (greu de crezut, nu?), reuseste sa emotioneze, chiar daca nu raspunde la toate intrebarile. Ne asteapta insa o versiune extinsa, care sper ca va mai lamuri unele chestiuni. Pana atunci insa, va trebui sa ne obisnuim cu ideea ca am ajuns la finalul calatoriei. Ne luam adio de la partenerii nostri de drum, cu o farama de speranta cum ca, poate, ne vom mai intersecta, candva. Bilbo, Gandalf, Thorin, Thranduil, Legolas, Bard, Kili, Fili & Co., Tauriel, Galadriel, cantecul acesta este pentru voi.

Ce Wonderland? Ce Hogwarts sau Narnia? Mie dati-mi un bilet, numai dus, catre Middle Earth.

#calatorie #club de carte #hobbit #middle earth #peter jackson #tolkien