Nu plec niciodată de acasă fără a avea o carte în geantă. Și nu plec niciodată în vacanță, indiferent că e vorba de un week-end prelungit sau de două săptămâni, fără a avea la mine câteva cărți. Nu voi reuși să le citesc? Nu e nicio problemă, voi reveni cu ele acasă și, o perioadă, nu mă voi lovi de veșnica dilemă: „eu ce citesc acum?!”

Mi s-a întâmplat să plec de acasă cu doar două cărți, pe care le-am citit repede, prea repede, și de atunci aleg minim trei cărți. Asta pentru că am descoperit secretul vacanțelor lungi, mult mai lungi decât au fost ele anunțate oficial. Și această “lungime” depinde doar de numărul și grosimea cărților alese. Ideea este următoarea: dacă plec într-o vacanță de o săptămână și iau cu mine patru cărți, dar nu reușesc să citesc decât una sau două, atunci când voi reveni acasă, voi continua lectura. Nu contează că mă întorc la serviciu, că timpul se reduce iar și abia mai găsesc câteva minute pe care să le petrec cu nasu-n carte. Timpul petrecut cu cărțile pe care mi-am dorit să le citesc în vacanță, este prelungirea vacanței. Vi se pare că bat câmpii? Dacă da, atunci aveți nevoie să mai citiți câteva cărți pe gustul vostru, altfel, sunteți de-ai mei.

Acum haideți să facem o mică plimbare în vacanța mea de vară. A fost concediu, da, dar tot vacanță îmi place să-i zic, ca atunci când eram copil și-mi petreceam verile departe de gălăgia orașului. Aveam grijă și pe atunci să iau cu mine rucsacul cu cărți. Împleteam povestea mea cu poveștile personajelor din cărți. De pe atunci m-am obișnuit să trăiesc mai multe vieți în paralel și, presupun că știți deja, e al naibii de frumos.

Să revenim. Anul acesta mi-am pregătit bagajul pentru o săptămâna în Can Pastilla, Mallorca. Prin bagaj vreau să înțelegeți cărți. A durat ceva timp până să mă hotărăsc ce titluri să aleg. Aveam nevoie de relaxare, de emoții, de aventură, de povești pe care să le port cu mine mult timp după ce aveam să revin acasă. Mi-a luat câteva zile să mă hotărăsc, nu de alta, dar sunt atâtea cărți care își așteaptă rândul să fie citite, încât cu greu am ales doar patru titluri.

Cum am ales cărțile

La începutul anului, prin februarie, am citit Oamenii fericiți citesc și beau cafea. Pe atunci mi-am propus ca următoarea carte să o citesc în vacanță. Mi s-a părut mie că ar fi potrivită. Prima alegere a fost ușoară, dar, în timp ce mă uitam prin bibliotecă au apărut și alte cărți (din serii), care s-au pus pe comentat, că de ce nu le aleg, că povestea aia e mai captivantă, că ailaltă e mai relaxantă sau mai plină de aventuri. Le-am spus că voi reveni la ele. (E greu când ești puțin sărit de pe fix, adică cititor în serie și ajungi să citești și serii. :)) Am ales apoi un Stephen King, pentru că… Stephen King, Marele Secret pentru că titlul sună bine, coperta e minunată și, da, e continuarea cărții Promisiune de lux. A patra carte a fost alegerea evidentă. Avea să-mi marcheze finalul vacanței. Era The End-ul perfect pentru vară.

Cum au fost cărțile

Mi-am promis că voi fi mult mai atentă pe viitor la alegerile pentru vacanță. În niciun caz nu voi mai lua cărți care să mă facă să plâng cu sughițuri.

Viața e ușoară, nu îți face griji, de Agnes Martin-Lugand

A post shared by Andres (@andreea.ban) on Sep 1, 2017 at 12:38pm PDT

Credeam că partea lacrimogenă a fost în prima carte, Oamenii fericiți. Nu a fost deloc așa. Am plâns citind Viața e ușoară de n-am știut de mine. Am plâns în avion, am plâns pe plajă, am plâns și am plâns, sperând că la următorul capitol e gata, că voi râde, că va fi bine. A fost pe naiba! Am suferit enorm alături de Diana. Poate că am fost eu un pic sensibilă în perioada aia, dar să fii pe plajă și să-ți curgă lacrimile șiroaie nu-i chiar de colo. Bine că am stat într-o zonă mai liberă, unde îmi puteam șterge lacrimile fără a se holba la mine cei din jur. Altfel, cartea e minunată și o recomand cu mare drag. A se citi imediat după Oamenii fericiți pentru a nu uita anumite detalii, importante zic eu.

Jocul lui Gerald, de Stephen King

A post shared by Andres (@andreea.ban) on Sep 3, 2017 at 9:53am PDT

După două zile de bocit, aveam nevoie de ceva tare, ceva care să mă readucă la realitate. Jocul lui Gerald a fost exact ce aveam nevoie, deși începutul a fost greoi și apăsător. Cred că în acel moment aveam nevoie de acțiune și nu de o tipă care era legată de pat și se lupta cu monștri din capul ei pentru a scăpa dintr-o situație ce părea a fi fără scăpare. Dar, cum sunt obișnuită cu stilul regelui, surpriza nu întârziat să apară și am uitat repede de lacrimile stoarse de cartea anterioară. Mă așteptam, ce-i drept, la ceva mai horror, dar a fost ok. (Nimic nu e prea horror când îți place genul!)

Marele Secret, Asa Hellberg

A post shared by Andres (@andreea.ban) on Sep 13, 2017 at 1:55pm PDT

Vă spuneam mai sus că am ales cartea pentru copertă, pentru titlu și, în special, pentru că este continuarea cărții Promisiune de lux. Aceasta din urmă mi-a plăcut atât de mult, încât am oferit-o cadou prietenelor mele. Este un chicklit care te prinde de la primele pagini, o carte despre prietenie, despre alegeri, despre dorințe. Este genul de carte pe care o citesc cu zâmbetul pe față și care se termină prea repede. Când, la finalul cărții, am aflat că va fi și o continuare, m-am bucurat ca un copil mic. Mi-am imaginat că secretul ar fi unul, am dat peste cu totul altul. M-am bucurat că nu a fost o carte previzibilă și m-am bucurat pentru că a fost încheierea perfectă a săptămânii mele în Mallorca.

Sentimentul unui sfârșit, de Julian Barnes

A post shared by Andres (@andreea.ban) on Sep 20, 2017 at 10:06am PDT

Am început cartea pe drumul de întoarcere spre casă și nu am reușit să o termin decât o lună mai târziu. Și nu pentru că nu mi-a plăcut, ci din lipsă de timp. Citeam câteva pagini pe zi, uneori doar un paragraf sau două. Este a doua carte semnată de Barnes pe care o citesc (prima a fost Privind în soare) și mi-a plăcut enorm. Începutul cărții m-a dus cu gândul la minunata Elevul Dima dintr-a șaptea pentru ca apoi să mă țină prinsă până la final. Oare ce s-a întâmplat? Se vor reîntâlni? Cine este el? De ce ea se comportă așa? Oare așa vom face și noi, vom purta în suflet pentru totdeauna rănile din tinerețe? E o carte care te face să-ți pui întrebări, să-ți promiți vă vei lăsa în urmă trecutul, că vei fi altfel.

Tot o lună, cât am citit cartea asta, mi-a luat să-mi revin după vacanță. Dacă anul trecut abia așteptam să se termine (do not ask!), anul acesta mi s-a părut că a trecut prea repede. Cartea lui Barnes m-a ținut pe linia de plutire… am fost în vacanță, deși vacanța se terminase și nici timp nu aveam să mă comport ca și cum aș fi fost în vacanță.

Cu timpul nu stau bine nici acum. După cum vedeți, vă povestesc despre vacanța mea de la început de septembrie abia la final de octombrie. Dar dacă nu aș reuși să citesc măcar o pagină pe zi, dacă nu aș avea măcar o carte începută, atunci nu aș mai fi eu și, probabil, serial reader-ul din mine mi-ar da o palmă pentru a mă trezi la realitate: citim și noi ceva sau irosim timpul aiurea?

Voi cum vă alegeți cărțile pentru vacanță și câte cărți obișnuiți să luați cu voi?

Vă recomand cu mare drag cele patru titluri de mai sus, asta dacă vă plac genurile (nu oricine gustă horror!). Dacă le-ați citit deja, vă aștept cu impresii!

Cărțile sunt disponibile pe Elefant, aici, pe Libris, aici, și pe Cartepedia, aici
(sau click pe titlurile cărților, mai sus, pentru linkuri directe)>>

 SerialReaders.com folosește unelte de marketing afiliat. Cumpărând prin link-urile pe care le recomandăm, site-ul nostru primește un comision din partea retailerilor pe care îi promovăm. 

Foto: arhiva personală

#carte de citit #carti #club de carte #concediu #featured #jocul lui gerald #serial readers #vacanta #viata e usoara