Ce înseamnă să le citești copiilor?

de / January 9th, 2017 / 437 vizualizari

Un copil de cinci ani căruia părinții îi citesc și discută cu el despre cărțile citite este mult mai probabil să reușească în viață și să devină un adult responsabil față de unul care nu a avut parte de așa ceva. Dacă v-ați întrebat vreodată de ce unii copii învață atât de mult și alții atât de puțin sau de ce unii reușesc mai bine la examene decât alții, răspunsul nu este simplu. În cartea sa – Cei mai deștepți copii din lume și modelele de învățământ care i-au format (carte apărută la editura Publica) – Amanda Ripley încearcă să găsească un răspuns adecvat urmărind modelele din trei țări – Coreea, Finlanda și Polonia (versus USA) -, pe baza testelor PISA date de-a lungul timpului de elevii lor.

PISA este un acronim pentru Program for International Student Assessment (Programul pentru evaluarea Internațională a Elevilor) iar mai multe despre organizație găsiți aici.

Promisiunea PISA este că testul (care se dă odată la trei ani) va dezvălui în care țări copiii învață să gândească pentru ei înșiși. PISA nu măsoară memorarea, ci aspirația.

PISA examinează gradul de pregătire a tinerilor pentru viața adultă și, într-o oarecare măsură, eficiența sistemelor educaționale.

cei mai destepti copii din lume

Preocuparea pentru o educație cât mai bună dată copilului mă face de multe ori să fiu (poate) prea critică față de sistemul de învățământ românesc. Mi-aș dori însă ca profesorii să parcurgă și ei pagini ca cele ale acestei cărți, ori ”Școli creative” (by Sir Ken Robinson), ”O singură școală pentru toată lumea” (by Salman Khan) sau ”Grit” (Puterea Pasiunii și a Perseverenței, de Angela Duckworth).  Sau să urmărească pur și simplu cu regularitate discursurile TED Education.

Citind rândurile cărții ”Cei mai deștepți copiii din lume” mi s-a confirmat încă odată importanța cititului pentru copii. Odată ca exemplu (tu adult să citești și copilul să vadă că faci asta cu drag) și apoi să-i citești lui și să discuți cu el despre rândurile așternute. În toată lumea, copiii cărora părinții le-au citit în fiecare zi sau aproape în fiecare zi aveau rezultate mult mai bune la citire la vârsta de 15 ani.

Ce însemna să le citești copiilor tăi? Bine făcută, citirea însemna să-i înveți despre lume – să împărtășești povești despre locuri îndepărtate, despre vulcani fumengând și despre băieți care erau trimiși la culcare nemâncați. Însemna să le pui întrebări despre carte, întrebări care îi încurajau să gândească singuri. Însemna să le trimiți un semnal nu doar despre importanța cititului, ci și a învățării despre tot felul de lucruri noi”, spune Amanda Ripley. Ea mai adaugă că părinții care discutau cu puștii lor despre filme, cărți și evenimente curente aveau adolescenți care obțineau rezultate mai bune la citire. Părinții care își angajau copiii în conversații despre lucruri mai importante îi învățau efectiv pe aceștia să devină adulți care gândesc. Genul acesta de implicare a părinților dădea rezultate clare și convingătoare, chiar și în țări diferite și la niveluri diferite de venit. ”Ceea ce făceau părinții cu copiii lor acasă părea să conteze mai mult decât ceea ce făceau părinții pentru a-i ajuta la școală”. Doar patru din zece părinți din cercetarea PISA citeau acasă în mod regulat.

De asemenea, lauda de dragul încurajării pare că nu este atât de eficientă ca o discuție. Amanda Ripley spune că este mai important să-i pui copilului întrebări serioase despre cartea pe care o citește decât să-l feliciți pentru că a terminat-o.

La școlile charter Success Academy din New York City, elevii petrec în fiecare zi o oră și jumătate citind și discutând despre cărți. Tot la Success Academies părinților li se cere să le citească puștilor lor șase seri pe săptămână. Părinții au numerele de mobil ale profesorilor și directorului instituției unde învață puștii lor. Este o școală publică și acest program este unul experiemental dar pare să fie foarte eficient. Din punctul meu de vedere, a copia sau a aplica lucrurile bune făcute de alții ar putea da rezultate bune și la noi, fără a ne abate prea mult de la programa școlară. Doar cu puțin mai multă bunăvoință din partea cadrelor școlare.

Cum se studiază în Finlanda – sistemul care mi-a plăcut cel mai mult -, cât de mult muncesc copiii în Coreea de Sud, ce reformă în învățământ a aplicat Polonia, ce anume contează când alegi/analizezi o școală (nu veniturile per elev, nu numărul de elevi într-o clasă, nu prietenia elevilor cu profesorii sau apecierea pentru efort în loc de rezultate) sunt doar câteva din subiectele despre care puteți citi în cartea ”Cei mai deștepți copii din lume” de Amanda Ripley.

Cartea este disponibilă la Elefant aici sau la Books Express (lb. engleză) aici >>

# # # # # #

Oana Grecea

Oana Grecea este mamă, jurnalist, blogger, un om pasionat de lucrurile care se întâmplă într-o bucătărie. Îi place să citească - cărțile sunt cele care au scos-o din impas în multe cazuri - și împărtășește cititorilor ei experiențe care speră să-i inspire, să le stârnească pofta pentru citit și bucătărit. O găsiți și pe: http://gandurisibucatareala.ro

Scrie un comentariu

Alte articole
asemantoare