Ce inseamna sa citesti literatura fantasy?
Campania “Cautam recenzii, recompensa in carti” ne-a adus nu numai recenzii minunate, recomandari de carti pe care altfel nu le-am fi aflat, dar si prieteni noi, oameni frumosi care iubesc cartile asa cum numai un serial reader stie sa o faca. Sorin este unul dintre cei care ne-au trimis recenzii si care, pe langa faptul ca a primit cartile noastre, ne-a onorat invitatia de a scrie o confesiune de serial reader. Si speram ca nu va fi singura!
Guest Post scris de Lucian-Sorin Berbecar.
Nu stiu exact cum sa redau in cuvinte, dar eu am avut inca de mic o atractie catre fantastic. Orice depasea barierele cotidianului mi-a suscitat interesul. In acest fel si lecturile mele s-au indreptat intr-acolo. Cartile cu elemente magice, vrajitoresti, fantasy, paranormale, SF, gotice ori mistery au devenit mai numeroase in biblioteca mea, in listele mele, in sufletul meu.
Si asa am intrat intr-un cerc vicios: cartile fantastice imi hranesc si imbogatesc imaginatia, iar imaginatia mea bogata construieste cu repeziciune universurile descrise pe hartie, creandu-mi noi si noi provocari si cerandu-mi totodata sa o hranesc cu alte lecturi.
Basmele au reprezentat punctul de plecare, insa curand povestile cu balauri, zmei, zane si feti frumosi nu-mi mai ajungeau, erau prea scurte si nu-mi ingaduiau sa “traiesc” suficient de mult in lumea lor. Astfel m-am indreptat spre carti mai lungi, catre romane.
Si a mai fost ceva care m-a impins spre fantasy: in copilarie era cam introvertit (uneori si acum mai sunt) si neavand prea multi parteneri de joaca (cei putini care erau nu indeplineau criteriile mele) mi-am inventat parteneri si am descoperit ca pot oferi atat lor cat si mie abilitati dincolo de limitele umanului.
In acest fel vrajitorii, magicienii, dragonii, inorogii si alte creaturi fantastice mi-au devenit prieteni sau dusmani, in functie de dispozitie ori de contextul inventat, iar magia si tehnologia super-avansata imi erau intotdeauna la indemana si le utilizam ori de cate ori simteam ca lumea in care traiesc are nevoie de ajustari.
Botezul Fantasy:
Cartea (prima dintr-o serie de sapte) care m-a aruncat cu capul inainte intr-o lume fantasy ce exista atat de aproape de realitate, a fost “Harry Potter si Piatra Filosofala”. Desi multi spun ca romanele lui Rowling au fost doar niste aiureli comerciale menite sa fabrice bani, pentru mine au reprezentat un punct de cotitura in viata mea de cititor, un moment in care am decis sa ma dedic literaturii fantasy. Am reusit acest lucru, deoarece am citit sau inca citesc numeroase serii fantasy si de parca nu ar fi fost destul am mai si scris o licenta bazata pe Stapanul Inelelor si Urzeala Tronurilor. Si daca asta nu inseamna ca sunt fan infocat al genului fantasy atunci nu stiu cum altfel sa va demonstrez.
De cand am descoperit genul fantasy si pana in prezent i-am explorat numeroase forme si subgenuri lecturand o paleta vasta de romane sau serii, mai bune, mai slabe, mai apreciate, mai denigrate, precum: Harry Potter, Cronicile Narniei, Roata Timpului, Stapanul Inelelor, Cantec de Gheata si Foc, Trilogia Farseer, Sword of Truth Saga, Trilogia Vechiul Regat, Seria Twilight, Cronicile Wardstone, Jocurile Foamei, Sabia Shannara, Gradinile Lunii, Jonathan Strange & Mr. Norrel, Cantul Vrajitoarelore etc.
Concluzia la care ajung, singura de altfel, e ca fantasy-ul a devenit o parte din mine, o parte la care nu as renunta niciodata!
2 Comentarii
ComenteazaCe inseamna sa citesti literatura fantasy? | BunDeCitit.ro / January 14, 2013 la 6:31 pm
[…] lume fantasy ce exista atat de aproape de realitate, a fost "Harry Potter si Piatra Filosofala". blog.serialreaders.com cateva secunde 0 […]
Boboc Silvan / August 26, 2013 la 12:15 am
Salut!Sunt un fan la fel de infocat al genului fantasy…Pot spune ca l-am descoperit si acceptat in sufletul meu ca gen favorit prin clasa a 2-a.(Nu pot spune ca am o experienta extrem de mare in legatura cu acest gen deoarece sunt doar in clasa a 10-a )
Iubirea mea pentru acest gen a ajuns la apogeu prin clasa a 7-a cand am realizat si faptul ca sunt un mizantrop convins.Lumea in care traiam si traiesc mi se pare extrem de imperfecta…o lume neagra care are nevoie de culoare,de magie,de…altceva.
O serie care pot spune ca m-a atins pe suflet ar fi trilogia “Mostenirea” scrisa de Cristopher Paolini.
Cei care ati citit-o sau stiti despre ce e vorba probabil ca a-ti putea sa imi sugerati alte carti similare…carti care sa imi induca stari similare celor traite in timpul lecturarii trilogiei mentionate mai sus.
Va multumesc anticipat si felicitari autorului postului.Ma bucur sa vad ca nu sunt singurul om care simte aceeasi dragoste pentru acest gen literar.