Breaking DOWN

de / December 3rd, 2011 / 197 vizualizari

Forever is only the beginning

Recunosc: am fost la Breaking Dawn. Mai mult chiar, am asteptat aceasta parte a seriei cu nerabdare. Bine, nu mi-am instalat cort in fata casei de bilete ca sa fiu sigura ca o sa fiu prima la avanpremiera (nu ca m-ar fi batut gandul), dar mi-am cumparat bilet aproape imediat dupa lansare.

Twilight e genul de film pe care e bine sa il vezi cat mai repede, inainte ca parerile altora – in general negative – sa te influenteze. Desi rula abia de vreo doua zile, am citit in diverse locuri si am auzit diverse persoane minunandu-se de cat de slab poate sa fie acest film. Acum, dupa vizionare, inteleg si de ce. Slab film, dar mult mai slaba Bella!

Daca inceputul este chiar simpatic, gen comedie romantica pentru adolescenti (un fel de American Pie mai cuminte), continuarea si finalul apartin unui cu totul alt gen. Scena nasterii mi s-a parut desprinsa din Alien, iar toate scenele “din interior”, de-a dreptul inutile. Adica, dupa o supradoza de sirop, cu scenele induiosatoare de la nunta si toate peisajele acelea rupte parca din carti postale, te trezesti in cu totul alt film, unul in care se bea sange cu paiul si copiii cresc in 3 zile cat altii in noua luni, mai ceva ca in basmele romanesti.

Edward este mai bleg ca niciodata, Bella…, o sa vedeti voi, iar Jacob, ma doare inima sa o spun, este tot un biet catelus (cand nu este ditamai lupul telepatic) la picioarele, de-acum, doamnei Cullen.

Va intrebati cum pot sa scriu aceste lucruri si sa ma declar fan? La baza declaratiei mele sta faptul ca am citit toate cele 4 carti de Stephenie Meyer (o singura data) si am vazut primul film din serie, si anume Twilight, de vreo trei ori (de fiecare data la cinema). Cartile mi-au placut toate, filmele au incetat sa ma impresioneze dupa Eclipsa. Cu toate acestea, cu siguranta o sa vad si partea a doua din Breaking Dawn.

A avut si parti bune filmul, nu ma intelegeti gresit. Scena nuntii mi-a placut in mod deosebit si asta in mare parte din cauza melodiei alese, pe care o sa o recunoasteti din primul Twilight. Tatal Bellei, haios ca intotdeauna, haita de varcolaci, muschiuloasa ca intotdeauna si faza din final, previzibila, dar de impact, care te lasa dorindu-ti ca partea a doua sa vina cat mai repede (ca sarcina Bellei).

Twilight ramane o placere vinovata pentru mine, nu ma mandresc cu acest lucru, dar nici nu il ascund. Nu mai regasesc farmecul de la inceput, nu stiu daca varsta incepe sa isi spuna cuvantul sau faptul ca atunci cand am vazut primul film nu citisem cartile. In schimb, reactiile din sala de cinema (in special cand Jacob isi da jos tricoul) sunt nepretuite. Cunosc baieti care au venit la film tocmai pentru acest lucru (pentru reactii, nu pentru pieptul lucrat al lui Jacob). Sau poate e numai un pretext, pentru a nu fi nevoiti sa recunoasca faptul ca i-a cuprins si pe ei nebunia Twilight.

Parerea mea: de vazut doar daca esti fan sau daca ai chef de caterinca. Pentru toti ceilalti, recomand The Help!

# # # # #

MissValery

Miss Valery este co-fondatoarea clubului de carte www.serialreaders.com. Cititoare in serie (cum altfel?) si pasionata de calatorii, filme si evadari, daca nu o vezi citind, inseamna ca e ori plecata prin cine stie ce locuri, ori la cinema, ori evadeaza din vreun escape room. O gasiti si la: viatasiacorddeoane.ro

5 Comentarii

Comenteaza

Scrie un comentariu

Alte articole
asemantoare