Alice Munro: o maestra a slabiciunilor

de / March 21st, 2015 / 161 vizualizari

Guest post: Silvia Toaca

(Silvia este membru al clubului nostru din ianuarie 2013 si tot de atunci scrie si recenzii pe site. Le gasiti pe profilul ei, aici.)

A incepe sa o citesti pe Alice Munro inseamna a te pregati sa accepti o alta perspectiva asupra realitatii, care probabil la inceput nu te va incanta. Intelept ar fi sa lasam deoparte idealismul si romantismul si sa ne pregatim pentru o gura de aer rece canadian, pe care autoarea ne-o serveste prin intermediul cartilor ei.

Alice Munro s-a facut remarcata de-a lungul anilor prin stilul unic pe care-l imprima prozei scurte. Povestirile ei se caracterizeaza prin salturi in trecut sau viitor, mai mult sau mai putin abrupte. Uneori in timpul naratiunii sunt “sariti” si zeci de ani. Majoritatea personajelor principale sunt femei iar actiunea se desfasoara in zone de provincie, cum ar fi Ontario din Canada, tara de origine a scriitoarei si alte orase mici sau ferme izolate. Caracterele cu care autoarea jongleaza nu sunt nici ele… marete. Exista un fel de fascinatie pentru latura superficiala a fiecarui individ (si a intregii societati de altfel), asa cum exista si o inclinatie catre ilustrarea barfei sau meschinariei.

La inceputul fiecarei povesti, personajele sunt captive: fie intr-o relatie, fie intr-un stil de viata sau chiar in ele insele. Incercarile de evadare sunt adesea zadarnicite, sau abandonate, autoarea avand un mod cinic de a “intoarce roata” in defavoarea propriilor ei personaje. Nu mizeaza pe scandaluri de proportii mari, nici pe drame vizibile cu ochiul liber, ci pe lucruri care sunt capabile sa macine incet si sigur, cum ar fi tacerea si abandonul cuiva drag sau consecinta tarzie a unei greseli.

In povestile sale, autoarea adauga un strop de fantezie pe care-l camufleaza perfect intre cutele realitatii, lasand cititorii mai perspicace sa-l descopere. Desi brutal de realista, lumea creata este una misterioasa, avand puterea de a atinge constinta cititorului la un nivel profund, facandu-l (as spune chiar fortandu-l) sa-si descopere propriile slabiciuni, inclusiv pe cele pe care nu le recunoaste fata de sine.

Alice Munro a devenit cunoscuta in Canada si SUA inca din anii ’50, avand numeroase aparitii in ziarul New Yorker. In 2013 a fost distinsa cu Premiul Nobel pentru Literatura, obtinand titlul de “maestra a prozei scurte”. Printre operele sale se numara “Ura, prietenie, dragoste, casatorie”, “Fugara”, “Draga viata” si “Prea multa fericire”.

Consider ca maiestria autoarei consta tocmai in abilitatea de a capta atat de bine fatetele psihicului in povestiri care au maxim o suta de pagini. Ceea ce este descoperit in interiorul acelor suflete si minti se poate sa nu va fie intotdeauna pe plac, dar cu siguranta va va intriga si starni curiozitatea. O scriitoare pe care o recomand!

# # # # #

Andres

Andres este co-fondatoarea clubului de carte www.serialreaders.com. Crede ca tot ceea ce ni se intampla in viata, se intampla cu un scop. Cartile pe care le citim, oamenii pe care ii intalnim, lucrurile pe care le vedem ne ajuta sa luam deciziile potrivite. Este autoarea cartii Inca o dorinta (www.incaodorinta.com). Blog personal: andreeaban.ro

Postul precedent

2 Comentarii

Comenteaza

Scrie un comentariu

Alte articole
asemantoare