Recenzie Carrie scrisa de "o9iubire"

• 1
• 2
• 3
• 4
• 5

Stephen King este autorul atât de îndragit al cititorilor editurii Nemira, care ne încântă cu o poveste captivantă cu fiecare carte pe care o citim.
Romanul de faţă este o poveste horror despre o fată marginalizată de către colegii săi de clasă, batjocorită şi dispreţuită atât de propria mamă cât şi de colectivul din instituţia de invăţământ care prin scopul obiectiv ce-l deţine ar trebui să ajute tinerii elevi să se integreze în comunitate.
Venită pe lume dintr-o sarcina nedorita a lui Margareth White, Carrie White este tipul de persoană care nu este sfătuită de nimeni cum să se îmbrace, cum să se poarte într-o lume civilizată şi drept urmare toţi cei cu care intră în contact o defăimează pentru lipsa de cultură de care dă dovadă. Pe măsura ce toţi o pun la zid, în suferinţa ei, Carrie îşi dezvoltă puteri nebănuite şi ajunge să mişte cu puterea minţii obiectele din casă, face farfuriile să zboare, patul să se ridice până în tavan, uşile şi ferestrele să se deschidă şi să se trântească la loc cu zgomot.
Propria mama este omul care doreşte să scape de fată, care a incercat atât la naştere cât şi pe parcurs să o omoare, dar cum legile firii spun că nu-i bine să sapi groapa altuia, femeia este cea care până la urmă este ucisă de fetiţă, deşi copila regretă pe urma fapta comisă.
Dezastrul total este provocat de Carrie la bablul de absolvile unde, ca să-şi bată joc de ea în amintirea primului ciclu mentrual pe care l-a avut la şcoală unde s-a umplut de sânge, Chris organizează ca două găleţi cu sânge să îi fie turnate în cap în momentul în care urcă pe podium alături de partenerul ei de serată – Tommy. Drept răzbunare, Carrie blochează uşile ca nimeni să nu poată ieşi din încăpere, trânteşte o profesoară de sport de-un perete, cauzează incendierea şcolii, de la care se ajunge la incendierea benzinariei şi a întregului orăşel în care locuieşte. Pagubele materiale devin inestimabile, numărul morţilor depăşesc 400 iar întreaga comunitate ajunge devastată de această calamitate şi de amintirea dezastrului la care a luat parte.
Morala acestei opere a lui Stephen King în concepţia mea este că oricât de inferior ne-ar fi un individ, nu trebuie să îl batjocorim fiindcă ne vom primi răsplata după faptele noastre. Aşa cum Carrie a fost determinată să se apere prin puterile ei telekinezice şi s-a răzbunat pentru răutăţile care i-au fost făcute, aşa oricine face un rău semenului său poate deveni robul faptul sale.
Un semnal de alarmă este să nu provocăm pe nimeni la rău fiindcă nu e cale cum să nu se întoarcă împotriva celui care determină toate acele fapte să se întâmple.