Unde sunt? > Acasa > Carti > Poezii > 69 de poeme de dragoste (extrase din atlasul unei lumi dificile)

69 de poeme de dragoste (extrase din atlasul unei lumi dificile)

scrisa de Leonard Ancuta

69 de poeme de dragoste (extrase din atlasul unei lumi dificile) de Leonard Ancuta

Editura:	Herg Benet
Autor (i):	Leonard Ancuta
Numar de pagini:	124 pagini
ISBN:	978-606-8335-71-1
Anul aparitiei:	2013
Descriere:	Cu 69 de poeme de dragoste, Leonard Ancuta pune in criza notiunea insasi de criza. Hugo Friedrich si Ihab Hassan s-ar simti profund vexati sa vada ca toate „categoriile negative“ si „simptomele“ care, dupa ei, sunt ADN-ul insusi al poeziei par pur si simplu inexistente pentru un poet roman din anul 2013. Pentru Leonard Ancuta, poezia nu traverseaza nici o criza – fie ea de limbaj, de statut ori de-a dreptul de ontologie. Cu totul dimpotriva – poezia e jubilatorie & efervescenta, ba chiar intr-atat incat are tupeul sa edifice noi „mituri ale dragostei noastre“, sa propuna poeme de dragoste care sa devina definitiile din Wikipedia ale intrarii „iubire“, sa concocteze noi „rugaciuni si blesteme pentru indragostiti“. Cu alte cuvinte, poetul are tupeul nemarginit sa aiba incredere in poezie. Ba nu, gresit spun „incredere“, cand aici e vorba de credinta de-a dreptul. Leonard Ancuta crede in poezie cu aceeasi credinta (postromantica, in fond) cu care au crezut suprarealistii francezi, beatnicii americani, „noii sentimentalisti“ rusi si, la urma urmei, toti cei pentru care poezia se scrie mereu cu majuscula. Ferice de el, imi spun in barba, privindu-l cu galben-purulenta invidie. (Radu Vancu) Titlul acestui volum de poezie reprezinta exact ceea ce spune: 69 de poeme de dragoste. Cred ca puteau fi si 59, si 79. Si cand Leonard Ancuta spune de dragoste, sunt exact de dragoste. Acel Eu si acel Tu pe care ii stim prezenti de mici in orice poveste. Dragostea este invocata si evocata de la un poem la altul. E luminoasa, umple Universul, alearga intre cer si pamant cu „gurile pline de lumina“. Dragostea e moarte, e viata. E la mare, e in munte. Cam altceva decat ne-au invatat congenerii. Aici dragostea e la superlativ si, peste orice suferinta (intuneric), peste orice trimitere cat de mica spre cotidian, dragostea se intoarce ca un meteorit, devine cosmica, spulbera logica, iar iubita e aceeasi femeie generica de care se indragostise Alexis Zorba, doar ca iubita din poemele lui Leonard Ancuta paseste pe cer, in timp ce a lui Zorba mintea, cadea si revenea la inocenta dupa fiecare iubire. (Moni Stanila)