Love is the one thing that transcends time and space

In materie de science-fiction as putea spune ca piata este deja suprasaturata, iar productiile care vor sa iasa din tipare trebuie nu sa fie foarte bune, ci exceptionale. Ideile pe care le dezvolta pe marele ecran trebuie sa depaseasca povestile clasice si sa inspire cinefilulului senzatia pe care o cauta atunci cand patrunde in sala de cinema.

Interstellar face mai mult decat atat. Nebanuitor ce te asteapta (numai prezenta lui Matthew McConaughey intareste ideea unui film dramatic), patrunzi in sala de cinema. In prima ora a filmului nu esti foarte surprins de modul in care actiunea se deruleaza, cu toate ca scenele dramatice nu au cum sa nu miste macar cel mai cu sange rece cinefil. Povestea avanseaza frumos, logic, specific unui science-fiction, iar filmul pana la acest moment este mai mult decat bun.

Undeva pe la jumatatea filmului, actiunea te scoate din scaunul de cinema si te arunca intr-o cu totul alta dimensiune (una dintre multele dimensiuni despre care se vorbeste pe parcurs) si in care esti depasit pur si simplu de ceea ce se intampla. Efectele speciale superbe si viziunea unica asupra modului in care se contureaza o cu totul alta lume, galaxia, adauga un grad de complexitate ridicat. Problemele existentiale majore ale echipajului pornit in cautarea unei noi lumi depasesc gandirea normala, iar fiecare decizie trebuie cantarita cu atentie. Distanta de casa, riscurile la care sunt supusi cei 4 membri ai echipajului, situatiile prin care trec in momentul in care misiunea ajunge in punctul critic, nu fac decat sa ne arate ca si la mii de ani-lumina de propria planeta firea umana va marca puternic orice actiune menita a fi, la origine, buna.

Interstellar este genul de film care nu are nevoie de synopsis, intrucat nu ar face decat sa contribuie la posibile scapari de spoilere care ar strica farmecul unei productii magnifice. Afirmatia este facuta din punct de vedere artistic, intrucat ar fi imposibila o acuratete stiintifica in conceptele cu care filmul lucreaza. Trebuie sa tinem cont de genul fundamental caruia apartine Interstellar, iar viziunea lui Christopher Nolan nu cred ca a fost de a oferi mediului stiintific raspunsurile pe care le cauta de zeci sau sute de ani. Interstellar combina exceptional genul de baza cu drama existentiala a omenirii pe cale de extinctie. Cei 4 membri ai echipajului reprezinta, in fond, ultima speranta a populatiei de pe Pamantul aflat pe moarte. Presiunile la care acestia sunt supusi sunt extraordinare, insa si mai interesante sunt situatiile pe care le vor descoperi in momentul in care misiunea lor se va apropia de asa-zisul sfarsit. Conceptul de dreptate, desi termenul ar fi unul cu sens extrem de larg, capata o noua nuanta. Caracteristicile de baza umane, nu neaparat de fiecare data cele mai bune, ies la iveala intr-un mediu in care nu exista autoritate, iar soarta intregii omeniri depinde de vointa unor profesionisti care nu au idee ce ii asteapta la capat de drum.

Interstellar este genul de film care trebuie vizionat pe cat posibil in sala de cinema, pentru a asigura o experienta pe deplin originala. Probabil vom asista cat de curand la patrunderea acestei productii in categoria clasicilor genului. Si pentru ca imaginea de ansamblu sa fie cat mai completa… Regula in materie de ecranizari este aceea ca filmul are la baza o carte/ roman. In cazul Interstellar, avem o carte inspirata dupa film, scrisa de Greg Keyes. Pana una alta, pentru a respecta ordinea, va doresc vizionare placuta, urmata de lectura placuta.

#ecranizare #film de vazut #interstellar