Noaptea, prieten născut din Haos
Noaptea, această față mult mai prietenoasă și interesantă a zilei…
M-am îndrăgostit de Vassa și Noaptea. Și cumva am știut că va fi așa de la primele pagini. Îmi plac lucrurile extreme – atâta vreme cât ele sunt în cadru safe, cum este, de exemplu, într-o carte. Îmi place să mă facă să tresar, să blestem și eu alături de personaj, să mă întreb, la cei douăzeci și niște ani ai mei, dacă totuși n-o fi ceva sub pat sau după ușă sau dacă, de-și pun în minte niște forțe, bune ori rele, nu mă pot reduce la un mare nimic.
Noaptea este personaj în cartea scrisă de Sarah Porter, inspirată de povestea rusească Vasilisa cea Frumoasă – pe care n-am avut ocazia să o citesc, dar pe care tare-tare îmi doresc să apuc să. Noaptea este întrucâtva fluidă, este naivă și poate și ținută captivă. Poate fi folosită în scopuri malefice, poate fi prelucrată ca un suflet inocent, prins la momentul și locul nepotrivit și transformat în păpușa unor forțe oculte.
Pe lângă „tradiționalele”: adolescent neînțeles, copilărie nefericită, trădări de familie cu iz de telenovelă – extrem de bine scrise, cumva reușește autoarea să nu fie deloc clișeică, deși folosește aceleași teen-related issues din restul cărților de gen -, avem și o doză mortală de darkness autentic, de imaginație dusă până-n pânzele… negre și înapoi, elemente supranaturale cu capacități extraordinare și un setting pe cât de banal, pe atât de neobișnuit pentru o astfel de poveste: un supermarket.
La fel ca pentru greci, Noaptea este în strânsă legătură directă cu Haosul – înțeles nu ca o dezordine fără sfârșit, ci ca personificare a spațiului fără limite, fără început și sfârșit, un continuum reconfortant care nu are niciun motiv să te sperie. Noaptea, la rândul ei, nu e deloc baubau, ci – la fel, ca în mitologia greacă – mamă a Zilei (Hemera), lucru care le pune, în poveste și în viața reală, într-o interdependență din care se pot naște cele mai fascinante povești.
Cade în misiunea fetei cu părul mov, Vassa, să elibereze Noaptea de forțele care o țin captivă, chiar dacă asta presupune să colinde printre căpățâni ale foștilor ei colegi depuse în parii din parcarea supermarketului țopăitor, care se oprește doar la fredonarea corectă a unui cântecel cu scop de formulă magică, dar și să se îndrăgostească și să târască după ea câte un picior însângerat al iubitului, sperând să-l lipească cumva la loc. Trece prin multe pățanii Vassa, pierde și câștigă, și ce mi-a plăcut cel mai mult este că duce acest basm într-o zonă mult mai întunecată decât multe altele citite, iar acest lucru dă o notă de inedit, de proaspăt, că nici nu te prinzi când ajungi la finalul cărții și te întrebi, degeaba însă, când va apărea o continuare. Se pare că nu va avea continuare, așa că bucurați-vă de Vassa și Noaptea cât de mult se poate acum, cât e proaspătă la Nemira!
Hm, și dacă nu exagerez: voi de la ce vârstă ați da-o la citit unui copil? Cât de mic e prea mic pentru cartea aceasta? Mulțumiri anticipate, promit să țin cont! Ăăă, adică promit să încerc!
Cărtea este disponibilă pe Elefant, aici, pe Libris, aici, și pe Cartepedia, aici>>
SerialReaders.com folosește unelte de marketing afiliat. Cumpărând prin link-urile pe care le recomandăm, site-ul nostru primește un comision din partea retailerilor pe care îi promovăm.
Scrie un comentariu