“N-am povestit nici macar jumatate din ce am vazut”. – Marco Polo

Daca ar fi sa fac un top al lecturilor din acest an, experienta mongoleza a lui Mihai Barbu din “Vand kilometri” ar ocupa o pozitie fruntasa. Asa ca atunci cand am dat, din pura intamplare, peste documentarul “Un gand, un vis, Doyle… si-un pix”, in regia lui Bogdan Ilie-Micu, am stat cu ochii lipiti de ecran timp de aproape 3 ore, semn ca povestea lui Mihai inca ma fascineaza.

Cu toate acestea, trebuie sa ii fi citit jurnalul de motociclist inainte, ca sa rezisti celor 170 de minute de fotografii. Pentru ca documentarul in aceasta consta: intr-o inlantuire de fotografii (cateva nemaivazute chiar – daca nu ma insala memoria) pe fondul unor fragmente din carte, intrerupta, din cand in cand, de interventia lui Mihai Barbu, care dovedeste ca stapaneste arta povestirii nu doar cand vine vorba de scris.

Documentarul de fata este ca un audiobook cu poze, placut de urmarit si de ascultat, dar care trebuie sa vina ca o completare a lecturii, nu sa o inlocuiasca.

Mie mi-a facut placere sa re-parcurg cei 26000 km pana in Mongolia si inapoi, trecand prin toate tarile acelea terminate in -stan (Kazakhstan, Kyrgyzstan, Tajikistan, Uzbekistan, Turkmenistan), alaturi de cei trei muschetari autohtoni: Doyle (motocicleta Enduro, cea care a indurat multe), Marcel (GPS-ul cel obosit) si Mihai. Si chiar daca de data aceasta a fost mai liniste decat mi-as fi imaginat eu, experienta a fost la fel de intensa. Daca nici Mihai Barbu nu te face sa vrei sa o iei din loc, sa transformi “acolo” in “aici”, slabe sanse sa o faca altcineva.

Asadar, recomandarea din aceasta saptamana este una atipica, lucru care o face cu atat mai speciala. Urmati-va visul cu determinare, dragilor! Nu se stie niciodata, poate urmatorul documentar despre care vom avea placerea sa scriem va va fi dedicat.

#club de carte #documentar #doyle #mihai barbu #mongolia #vand kilometri