Tinerete eterna si iubiri efemere

de / January 4th, 2014 / 329 vizualizari

AdoreNothing wrong with feeling sinful.

Probabil ca filmul regizat de Anne Fontaine – Adore/Two Mothers/Perfect Mothers/Adoration (este posibil sa il gasiti sub oricare dintre aceste nume) – vrea sa sublinieze exact opusul: ca timpul trece peste toti, dar ca exista iubiri care nu trec odata cu timpul. Cand insa actritele din rolul principal sunt Naomi Watts si Robin Wright, care par a fi straine de intelesul verbului “a imbatrani”, mesajul filmului se pierde undeva intre peisajele de vis estival ale Australiei, privirile de azur ale protagonistelor si zambetul de smecheras al lui Ian (amorezul blond).

Personal, filmul mi-a placut, desi subiectul este unul sucit rau (dar si incitant, as indrazni sa spun). Doua bune prietene si confidente, Lil si Roz (adicatelea Naomi Watts si Robin Wright), care au copilarit impreuna, ajung sa se indragosteasca fiecare de baiatul celeilalte. In mod convenabil, si acestia au fost nascuti cam in aceeasi perioada si au crescut impreuna, devenind buni prieteni. Daca aveti impresia ca schimbul acesta de fii ajunge sa schimbe lucrurile si in relatia dintre cele doua prietene, va inselati. Ba chiar, parca le apropie si mai mult (daca asa ceva este posibil).

Dar, daca intre Roz si Ian pare a fi vorba despre sentimente adevarate – m-am surprins dorindu-mi ca lucrurile sa functioneze intre cei doi, in ciuda tuturor piedicilor si a conventiilor sociale – intre Lil si Tom este o cu totul alta poveste: una pur carnala, mai degraba, pornita ca o reactie la relatia dintre primii si continuata parca din inertie.

E greu sa le condamni pe cele doua “mame”, cand “copiii” arata ca niste veritabili zei… australieni. Si, dupa cum spuneam, nici Naomi si Robin nu arata rau. Ba din contra. Scenariul nu este cel mai stralucit, multe lucruri se intampla pe repede-inainte – de fapt, cred ca acesta trage filmul in jos – noroc cu interpretarile convingatoare si cu peisajele care indeamna la visare. Din punct de vedere vizual, filmul este o incantare.

Pentru rolul fiilor, au fost alesi Xavier Samuel si James Frecheville, actori prea putin cunoscuti mie (doar pe Xavier il stiam cat de cat din Saga Amurg: Eclipsa), dar pe care, cu siguranta, ii voi retine de acum incolo. De apreciat, de asemenea, ca distributia este majoritar australiana, cu exceptia lui Robin Wright, dar aceasta are un accent atat de veridic, incat e foarte usor de trecut cu vederea acest aspect.

Partea interesanta este ca acest film are la baza o nuvela a laureatei cu Nobel Doris Lessing, “The Grandmothers”, nuvela care, la randul ei, este inspirata dintr-un caz real. Mai aveati vreo indoiala cum ca realitatea bate fictiunea?

Vizionare placuta!

 

# # # # #

MissValery

Miss Valery este co-fondatoarea clubului de carte www.serialreaders.com. Cititoare in serie (cum altfel?) si pasionata de calatorii, filme si evadari, daca nu o vezi citind, inseamna ca e ori plecata prin cine stie ce locuri, ori la cinema, ori evadeaza din vreun escape room. O gasiti si la: viatasiacorddeoane.ro

Postul precedent

Scrie un comentariu

[uam_ad id="21340"]

Alte articole
asemantoare