Are you sure you want to play this game?

Pentru mine, sa vorbesc de rau un film cu Robert Downey Jr. este un fel de blasfemie. Asa ca ma vad nevoita sa accept faptul ca mi-a placut Sherlock Holmes 2: A Game of Shadows, desi nu la fel de mult ca primul.

Sherlock Holmes in interpretarea lui Robert Downey Jr. are un farmec aparte, este un soi de Jack Sparrow al detectivilor. Doar ca romul este inlocuit in cazul acesta de toate licorile posibile si, ocazional, chiar si de formol.

Nu am citit nicio carte din seria lui Arthur Conan Doyle, dar cu siguranta nu asa mi-l imaginam pe celebrul detectiv. Si se pare ca nici nu as fi avut cum, pentru ca originalul Sherlock Holmes, zic multi, chiar este diferit. Atat de diferit incat cele doua personaje, din carte si din film, au doar numele in comun. Altii declara insa ca autorul ar fi fost incantat de viziunea regizorala a lui Guy Ritchie. Cum insa adevarul nu il vom cunoaste niciodata, nu ne mai ramane decat sa luam filmul ca atare: 120 de minute de actiune si schimburi de replici bine plasate, care nu de putine ori starnesc rasul.

Robert Downey Jr si Jude Law par facuti pentru a juca impreuna, rolurile lui Sherlock Holmes si John Watson potrivindu-li-se manusa.As zice ca exista chimie intre ei, daca spusele nu mi-ar fi interpretate. Nu de alta, dar am citit ca Robert a facut o gluma pe aceasta tema, iar cei care au vandut drepturile de ecranizare s-au infuriat, declarand ca nu va mai exista nicio continuare daca aceasta este directia inspre care se indreapta povestea.

Dar sa revenim la filmul nostru, care mai are doua mari plusuri: Stephen Fry, in rolul lui Mycroft Holmes, fratele lui Sherlock, si Jared Harris, care il intruchipeaza pe profesorul malefic James Moriarty. Mi-a placut mult si coloana sonora (nu se putea altfel, avand in vedere ca poarta semnatura maestrului Hans Zimmer) si epoca prezentata, sfarsitul secolului 19, dar si motivul jocului de sah, prezent de mai multe ori pe parcursul filmului. De asemenea, o bila alba si pentru finalul(?) inedit. Aaa, iar daca va intrebati, aflati ca si in acest film este “omorat cainele.

Se pare ca pelicula de fata este bazata in principal pe nuvela “The Final Problem” de Sir Arthur Conan Doyle, dar in ea se regasesc si alte povestiri din seria Sherlock Holmes: “The Sign of Four”, “The Greek Interpretor”, “Valley of Fear”, “The Speckled Band”, “The Dying Detective”, “Bruce Partington Plans” si “The Second Stain”. Mesajul “Come at once if convenient. If inconvenient come all the same” este preluat tot dintr-o carte de Arthur Conan Doyle: “The Adventure of the Creeping Man”.

Observ ca iar m-am luat cu scrisul si nu v-am povestit mai deloc despre subiectul filmului. Dar pana la urma, ce e de povestit? Sherlock si ajutorul sau de nadejde, Dr. Watson, proaspat casatorit, au un adversar de temut – profesorul Moriarty, pus pe declansarea unui razboi mondial. Explozii si batai, cadre filmate cu incetinitorul, logica infailibila a lui Sherlock, cateva secunde de muzica lautareasca, un fular tricotat si…. “Pastravul” lui Franz Schubert. Cu alte cuvinte, vizionare placuta!

P.S.: Stiu ca o sa va uitati la acest film, asa ca va astept cu pareri!

#arthur conan doyle #club de carte #detectiv #jude law #robert downey jr #sherlock holmes #watson