Bonjour! Nu vă speriați, nu am învățat franceză încă. Este singurul cuvânt pe care l-am reținut din șederea mea în Franța. Mi-am petrecut o săptămână în Paris, de unde m-am întors acum opt zile și unde am trăit cea mai intensă aventură a vieții mele. Deși sunt acasă în Grecia de mai bine de o săptămână, sufletul meu este încă acolo, printre delicioasele croissante și frumoasele străzi pe care m-am plimbat timp de șapte zile.

Am adorat totul la acest oraș: mâncarea, străzile, arhitectura, cultura, oamenii, mirosul, magazinele. Dar dacă ar fi să descriu Parisul așa cum mi-a rămas mie întipărit în suflet și în minte, l-aș descrie ca pe orașul cu miros de cărți. Orașul care respiră artă și literatură, cel în care m-am simțit mai acasă ca niciodată. De ce? Pentru că oriunde îmi întorceam privirea, dădeam de artă și de cărți, cele două lucruri care mă definesc pe mine. Tocmai datorită acestui fapt, am hotărât să vă povestesc și vouă cât pot eu mai bine cum este să trăiești în capitala Franței. Bineînțeles, prin ochii unui turist.

Am bătut Parisul în lung și în lat. Am fost în locurile vechi, pline de istorie, în cele mai moderne, în cartiere rău famate, în locurile în care s-au produs atentate, m-am plimbat pe străzile pe care le vezi în filme și am văzut colțurile orașului pe care turiștii le trec cu vederea. Oriunde m-aș fi întors, totuși, dădeam de cărți. Vechi, noi, în franceză, în engleză, oricum ar fi ele, cărțile umplu Parisul. O librărie găsești în orice colțișor, la propriu. În primele două zile, când exploram orașul pentru prima dată, am fost pur și simplu șocată, dar și extrem de încântată, de faptul că găseam o librărie oriunde. Lângă hotelul nostru, lângă cafeneaua preferată a lui Chanel, Angelina, între două cafenele, lângă piața de flori, în mall, pe Sena și foarte aproape de Catedrala Notre-Dame.

Dacă m-ar întreba cineva care este locul meu favorit din tot ce am vizitat, deși greu de răspuns, cu siguranță librăria Shakespeare and Company s-ar clasa în top 3. Am așteptat să o vizitez încă de când am aflat de această vacanță, adică din Martie, și pur și simplu am simțit că leșin de entuziasm când am ajuns în fața ei.

Pentru cei care nu știu, Shakespeare and Company este o renumită librărie din Paris, unde se vând numai cărți în engleză, vechi sau noi. Prima librărie cu acest nume a fost deschisă în 1919 de către Sylvia Beach și în ea au pășit autori precum Ernest Hemingway și James Joyce. Aceasta a fost închisă din cauza celui de-al doilea război mondial în 1941, iar în 1951, americanul George Whitman a deschis o a doua librărie cu același nume, care funcționează și acum și pe care am vizitat-o eu. Fiind renumită pentru prețurile mai mici, pentru atmosfera genială și pentru faptul că poți citi orice vrei tu, atât timp cât o faci în interiorul librăriei, la Shakespeare and Company se găsesc numai titluri în engleză, fapt care atrage foarte mulți străini. Librăria este tot timpul plină până la refuz, dar chiar și așa, o atmosferă de pace te curpinde încă de când pui piciorul în micuța clădire. Iar când spun ”micuță”, vorbesc serios. Imaginați-vă o încăpere îngustă, cu tavanul jos, cu podea din lemn vechi și cu pereții acoperiți de sus până jos de cărți. La parter se găsesc cărțile contemporane, noi nouțe, din aproximativ toate colecțiile care există. La primul etaj, găsești un pian, ascuns printre vechile cărți de poezie care oferă spațiului micuț și slab luminat un miros încântător pentru orice cititor înrăit. Tot la primul etaj se află și niște paturi micuțe, acoperite cu pături din catifea, pe care poți sta să citești oricât dorești tu. În librărie se găsește orice gen: YA, fantasy, clasic, thriller, literatură contemporană și multe altele.

Când intri acolo, simți că pășești într-un loc magic. Uiți că există o lume reală și tot ce contează sunt cărțile din jurul tău. Mirosul te învăluie și simți, într-un mod ciudat, că ești îmbrățișat de cărți. Timpul pare să se oprească și în același timp să se scurgă prea repede. Ai vrea să stai și să iei în mână fiecare carte în parte, să o miroși și să păstrezi o bucățică din ea în tine. Eu m-am simțit ca într-o transă din care cu greu am ieșit. Am petrecut acolo două ore și îmi doream să nu mai plec. Din păcate, nu am avut timp să mă întorc, dar sunt sigură că într-o zi o voi vizita din nou. Am cântat chiar și la pian, puținele piese pe care mi le mai aduceam aminte de anul trecut. Apoi mi-a luat locul un tip care știa mult mai bine ce să facă cu clapele – astfel am căutat cărți ascultând Chopin live.

În general, în Franța prețurile sunt un pic mai mari decât cele cu care sunt eu obișnuită. O carte pe care de aici aș fi luat-o cu 10 euro, din Paris am luat-o cu 13. Totuși, la Shakespeare and Company, prețurile sunt puțin mai mici decât în restul librăriilor în care am intrat. Dar cred că merită fiecare bănuț în plus, pentru că nu rămâi numai cu niște cărți, ci și cu o experiență incredibilă pentru sufletul de cititor. Eu mi-am luat de acolo trei cărți: ”” de Cecelia Ahern, ”” de Hemingway și ”” de John Steinback. Pe prima pagină a fiecarei cărți am pusă o ștampilă cu logo-ul librăriei, iar ca amintire mi-am luat un notebook super adorabil care transmite excelent atmosfera acestui loc magic.

Chiar dacă fotografiile în interiorul librăriei sunt interzise, eu nu m-am putut abține și am făcut o poză cu pianul pe ascuns. Până la urmă, așa ceva mai rar întâlnești și trebuia să am o amintire.

Parisul este traversat de Râul Sena, care ne-a chinuit pe toți în școală la geografie. Pe Sena poți face o plimbare romantică, poze reușite, un picnic memorabil sau, surpriză, poți cumpăra cărți! Și nu orice fel, ci cărți vechi, care au trecut prin multe mâini și care, dacă ar putea să vorbească, ar spune mii de povești diferite. De-a lungul râului sunt amplasate mici tarabe cu tot felul de antichități, de la ziare din 1890, până la postere cu Queen, Pink Floyd și toate trupele rock cu care am crescut. Bineînțeles, cărți sunt cât curpinde. Denumirea acestor tarabe este ”bouquinistes” și dau un farmec aparte orașului. Sinceră să fiu, cărți în engleză nu am găsit, dar tot mi-am luat ”Portetul lui Dorian Gray” în franceză, ca o promisiune a revenirii mele în Paris.

Cărți la mâna a doua sunt peste tot, lucru pe care eu l-am adorat. După ce am ieșit de la Shakespeare and Company, am mai făcut o oprire la un anticariat al cărui nume nu mi-l amintesc, dar care m-a ținut ocupată încă o jumătate de oră cu titlurile rare pe care le-am găsit. De acolo mi-am luat ”Sophie’s Choice”, o carte pe care o căutam de mult timp și pe care am dat 1,50 euro.

De hotelul nostru m-am îndrăgostit imediat și nu pentru că patul acela era extrem de confortabil, ci pentru că era amplasat într-un loc perfect. Era exact lângă casa lui Chanel, iar la 500 de metri se afla o librărie plină ochi de cărți în engleză. Denumită WHSmith, librăria aceasta era mare, modernă, încăpătoare, cu prețuri mai mari, dar cu multe titluri din care am putut alege. M-a uimit modul perfect în care erau așezate cărțile: după gen, apoi după autor, de la A la Z.

Ce m-a uimit pe mine cel mai mult a fost faptul că fiecare librărie pe care am vizitat-o a fost plină de oameni care căutau cărți. Am realizat că în Franța oamenii încă mai cumpără și citesc cărți. Am adorat și faptul că în Paris se citește oriunde: în parc, în metrou, în autobuz, pe o bancă, în cafenele sau pe iarbă. Cărțile sunt peste tot în acest oraș, care pare să prindă miros de tipar.

În ultima zi a șederii noastre acolo am fost la o semnare de carte cu autori indie din America. Nely Cab (aka nănuța mea), autoarea cărții ”Creatura”, publicată și în România a fost unul dintre autorii care au semnat cărți pentru cititorii lor europeni. De acolo am primit câteva cărți de la autorii cu care am petrecut două zile făcând ședințe foto, luând prânzul în cafenele din colțurile ascunse ale Parisului și discutând totul despre cărți. A fost o experiență genială, ce să mai!

Parisul este orașul pe care îl recomand fiecărui cititor în serie. Acesta este, ca să fiu sinceră, orașul unde m-am simțit cel mai acasă până acum. Acolo am simțit că pot fi înțeleasă, fericită, că pot fi eu însămi. Mi-aș dori tare mult să am ocazia să petrec o lună în capitala Franței, pentru a cunoaște mai bine cultura și oamenii. Un lucru mi-a fost cert, totuși, în Paris cărțile te înconjoară și arta îți întră pe sub piele.

Foto: arhiva personală

#carti #editors pick #Experiențe #featured #file de jurnal #franta #librarii #paris #Shakespeare and company #WHSmith