Cartile sunt desfatarea sufletului meu, aproape ca o hrana. De aceea imi place sa le adun, sa am cat mai multe si nu in ultimul rand, sa le citesc. Si chiar citesc destul de mult, poate mai mult decat imi da voie timpul. Desi limitat, reusesc eu sa-l lungesc cumva, pentru a-mi permite rasfatul de a citi – o placere greu de descris, inteleasa doar de cei ce impartasesc aceleasi trairi. Simt ca viata mea ar fi mai goala fara carti, fara evadarea atat de placuta in alte lumi plasmuite de minti mai inspirate.  Mai vechi sau mai noi, toate imi par la fel de interesante, toate ma atrag in mrejele lor. Si niciodata nu sunt suficiente. In lumea cartilor apar mereu noi provocari, incat stocul meu de carti pare insuficient, incomplet. Poate ca e singurul domeniu unde nu ma pot resemna ca nu le pot avea pe toate.

Placerea de a le cumpara este egala cu aceea de a le citi. De aceea incerc sa nu las vreo saptamana sa treaca fara a-mi fi imbogatit macar cu o carte „biblioteca”. Din putinul pe care il am, rup o parte pentru a-mi desfata sufletul insetat de carti. O adevarata binecuvantare sunt anticariatele. As pleca de-acolo de fiecare data cu bratul plin de carti, ba chiar am constatat cazuri in care mi-am schimbat optica in ce priveste anumite carti pe care, nu cu mult timp in urma, nu le-as fi citit. Apoi, am ajuns sa le caut chiar pe acelea.

Pe masura ce am patruns tot mai adanc in aceasta lume, iesirea a devenit nevazuta. Si nici nu mi-as dori sa mai ies. In drumul meu, aleg intotdeauna locuri unde se gasesc carti. Macar sa trec, sa le privesc si, poate, sa si cumpar. Daca nu sunt carti in drumul meu, parca ziua nu mai e atat de frumoasa. Poate ca pasiunea mea este impinsa la extrem, insa nu e o pasiune daunatoare, dimpotriva. Intre atatea patimi si atatea vicii existente, aceasta e cea mai nevinovata si te imbogateste pe dinauntru. Pe mine ma cuprinde o stare vecina cu extazul atunci cand citesc o carte care ma prinde. Unele sunt mai bune ca altele, e adevarat. Si cand descopar una care ma captiveaza trup si suflet, ma consider fericita. Si adesea se intampla asta.

Observ chiar ca sunt mai ingaduitoare si cu cele care nu ma atrag in mod deosebit si, in cele din urma, efortul imi este rasplatit. Fie ca posed o inspiratie aparte in alegerea cartilor, fie ca e noroc, cert e ca rareori s-a intamplat sa nu fiu multumita de cartile alese.  Trebuie sa multumesc pe aceasta cale si Clubului Serial Readers, ce mi-a furnizat de multe ori detalii determinante in alegerea unei carti. Dar mi se intampla sa merg nu doar pe mana recomandarilor citite, ci si pe mana instinctului. Acele carti despre care nu stiu mare lucru sunt adevarate provocari. Cand n-ai nici cea mai vaga idee despre tema cartii in afara de titlu, parca e mai interesanta lectura.

#carte #cititor in serie #club de carte #jurnal #lectura