“A swooning love letter to Paris, to cinema and to love”. – The Guardian

Paris? Dragoste? Atunci cu siguranta e de vazut. Daca mai adaugam actorii Louis Garrel si Eva Green, regia lui Bernardo Bertolucci si scenariul lui Gilbert Adair, atunci The Dreamers (Visatorii), chiar este de neratat. Cel putin, asa am considerat eu.

L-am vazut acum ceva timp si intentionam sa scriu despre acest film, dar iata ca stirea mortii lui Gilbert Adair a grabit putin lucrurile. Pentru toti cei carora numele Gilbert Adair nu va spune nimic, incepeti prin a vedea acest film. Dar trebuie sa stiti ca pelicula de fata este una destul de dezinhibata. As spune ca este undeva la granita dintre arta si erotism, genul de film care ruleaza mai degraba la festivaluri si este evitat de distribuitorii de film.

Povestea se invarte in jurul a doi gemeni: Theo si Isabelle, care, profitand de faptul ca parintii lor vor lipsi de acasa  timp de luna, il iau sub aripa lor pe Matthew, un tanar din California venit sa studieze la Paris. Nonconformismul celor doi il va molipsi si pe conservatorul Matthew, o relatie cu totul speciala luand nastere intre cei trei.

Mai presus de nuditate, relatii aparent incestuale si aerul a la francaise, filmul este un omagiu adus cinematografiei. De altfel, cei trei s-au intalnit prima data la cinematograf. Mai apoi, printre jocurile lor se strecoara si “recunoaste filmul”, iar printre nebuniile lor inocente se numara si recrearea unora dintre scenele lor preferate.Apropo, la scena din Luvru, Gilbert Adair are o scurta aparitie, ca unul dintre vizitatori. Dar nu va stresati prea tare daca nu il remarcati, nici eu nu am facut-o, desi stiam cum arata. Adevarul este ca triunghiul de visatori acapareaza tot… pana cand realitatea se interpune intre ei.

Se pare ca filmul trebuia sa contina mai multe scene “nerecomandate minorilor”,inclusiv unele explicite intre Matthew si Theo. S-a renuntat la acestea, dar exista destule faza care sa starneasca discutii si sa ii deranjeze pe cei mai sensibili (ma gandesc acum, in special, la episodul “sangeros”).

Acum ca am vazut filmul, mi-as dori sa citesc si cartea, macar ca sa imi dau seama in ce masura visatorii lui Bertolucci seamana cu visatorii lui Adair.

Daca va recomand filmul? Greu de zis, fiindca nu este pentru oricine. Va las sa va uitati la trailer si daca vi se pare interesant, dati-i o sansa!

#bertolucci #club de carte #gilbert adair #the dreamers #visatorii