Ia gratuitatea, neamule!
Se spune că cele mai bune lucruri în viață sunt gratis. Să-mi fie cu iertare, dar parcă pentru unele merită să mai și plătești, din când în când.
E foarte posibil să fiu eu ușor mai irascibilă decât de obicei, din considerente termice. Nu îmi priesc lucrurile negative, iar temperaturile nu fac excepție. Așa se face că mi-a sărit muștarul – și dacă mă cunoașteți știți că nu sunt chiar ușor de zgândărit – când am văzut o postare pe un grup dedicat celor pasionați de jocuri de tip escape-room, de la un nenea care întreba de discounturi sau oferte speciale. Nu am o problemă cu reducerile – oameni suntem – dar am o problemă dacă postezi în mod constant întrebând de promoții. Când ai o pasiune, o ai tot timpul, nu doar în perioada de reduceri. Să motivezi că sunt peste 100 de camere în București și că nu ți-ai permite să plătești preț întreg ca să le joci pe toate în condițiile în care nu ai jucat măcar o cameră, una singură, la preț întreg, mi se pare aberant și lipsit de respect pentru oamenii creativi din spatele acestor proiecte.
Știu că prețurile nu sunt tocmai mici, dar nu îți bagă nimeni mână în buzunar și nici nu îți pune pistolul la tâmplă, obligându-te să îți faci o rezervare. Realist vorbind, sunt puțini cei care joacă mai mult de un escape pe lună. Dacă ai jucat 5 camere în total, și alea la promoție, cu ce drept ceri reducere? Nu e ca și cum ai cheltuit prea mult și nu îți mai permiți. Pe mine mă ia cu amețeli dacă stau să calculez cât m-a costat această pasiune de-a lungul timpului, dar pentru că îmi place de mor, sunt dispusă să plătesc în continuare. Am jucat și gratis, recunosc, dar asta pentru că am mai bine de 170 camere jucate, ceea ce mă recomandă pentru testarea camerelor noi, dar și pentru că, având propriul escape, pot să ofer un joc la schimb.
Ce legătură are asta cu cărțile?
Are. Și cu cărțile e cam aceeași poveste. La câteva zile după ce apare o carte nouă, o găsești cu siguranță scanată și postată pe vreun grup obscur de Facebook. Și apoi ne plângem că industria tiparului este pe moarte… Oameni buni, dacă vreți cărți gratis, duceți-vă la bibliotecă sau împrumutați de la prieteni. Să descarci o carte gratis de pe internet mi se pare furt pe față. Nu vă permiteți? E ok, nu v-am trimis la cumpărături – deși la ce oferte sunt aproape zilnic online, aș putea – ci la bibliotecă. Ca idee, abonamentul lunar la internet este mai scump decât o carte (mai ales una la reducere). Probabil vă imaginați că e ușor de arătat cu degetul din postura de blogger de carte, dar pentru fiecare carte primită de la edituri, mai cumpăr vreo două. La reduceri, recunosc, dar asta pentru că reduceri sunt tot timpul, iar eu nu cumpăr niciodată o singură carte. Mă uit la filme online, dar mă duc o dată pe săptămână la cinema (și nu, nu doar miercurea). Când îmi doresc cu adevărat un lucru, nu renunț la el doar pentru că are preț întreg (bine, am grijă ca lucrurile dorite să fie de bun simț). Nu condamn acesta goană după reduceri, dar haideți să nu ne transformăm în niște habotnici.
Îmi amintesc o discuție de la târgul de carte Gaudeamus cu reprezentații unei edituri. Întrebați ce cărți se vând cel mai bine, au zis că titlurile cu prețul cel mai mic. Mai mult, sunt persoane care întreabă direct: “ce oferiți gratis?” În cazul de față, doar sacoșe, așa că persoana în cauză a profitat și și-a luat cât pentru două vieți. Sacoșe goale. Pe același calapod, tot la Gaudeamus, pe când admiram niște ghiduri de călătorie încercând să mă inspir pentru o viitoare vacanță, o doamnă, foarte drăguță, a venit să mă întrebe dacă am nevoie de ajutor și să îmi facă recomandări. A început cu niște titluri la 5 lei și apoi, când i-am zis că prețul nu este un criteriu, a urcat la 10 lei.
Suntem o nație de vânători de chilipiruri și gratuități și avem drept mantra “Dincolo era mai ieftin”. Nu știu dacă să mă bucur sau să mă întristez când observ totuși, că nu suntem singurii. Scenele prezentate la televiziuni de Boxing Day și Black Friday par rupte din filmele-catastrofă. Chiar așa, poate că apocalipsa este, de fapt, o zi cu reduceri de peste 50% la orice, la nivel mondial.
Poate nu ar fi rău să ne amintim, măcar acum, în luna iubirii, că merită să investim, fiecare după posibilități, în lucrurile pe care le iubim. Spor la cumpărături!
2 Comentarii
ComenteazaBarbalata Mirela / February 28, 2017 la 7:04 am
Cred ca adevarul este undeva la mijloc. Sunt de acord cu tine dar nu e bine sa judecam . Intr-adevar a luat amploare la noi fenomenul acesta de a citi in pdf. Stii ce este ironic?? Ca am observat persoane care ii judeca pe cei care cer moaca carti dar fac parte din astfel de grupuri si nu scapa ocazia de a citi si ele gratis. Am mai observat un fenomen pe retelele de socializare: linguseala da bine….
Apropo de filme….eu merg la cinema rar. De ce??? Pentru ca nu ma simt confortabil pe acele scaune si ies habauca de cap. Si da, urmaresc filme/seriale online.
Repet, sunt de acord cu tine dar nu in totalitate.
Miss Valery / February 28, 2017 la 4:14 pm
Ai mare dreptate, Mirela! Si eu tot pe undeva pe la mijloc ma regasesc (mai putin in partea cu PDF-urile, nu suport sa citesc cartile pe un monitor, indiferent ca este de PC, tableta sau telefon). Nemultumirea mea a plecat de la cei care solicita in mod constant reduceri pentru diverse produse/servicii sau carti in format PDF, cu atat mai mult cu cat exista si grupuri dedicate pentru acest lucru. Cand exceptia devine obisnuinta, atunci mi se pare ca apare problema. E drept, in epoca internetului, e greu sa rezisti tentatiilor. De ce sa platesti pentru ceva ce gasesti gratis, la un click distanta? Nu vreau sa arunc prima piatra – cum ziceam, am avut partea mea de gratuitati – , as vrea doar sa ne gandim si la oamenii din spatele businessurilor respective, din cand in cand.