Cartea scrisă de Markus Zusak, “Hoțul de cărți”, este o experiență amară dar satisfăcătoare, pe care o poți avea în calitate de cititor. Sunt interesată mereu de povești a căror acțiune se petrece în diferite contexte istorice și consider războiul o perioadă de cumpănă care a influențat totuși literatura în mod pozitiv.

Fiecare perioadă, de glorie sau de decădere a unei țări sau nații, are alte efecte asupra oamenilor implicați. Temerile lor, valorile lor, stilul de educație și aspirațiile, toate formează micro-universuri pe care le putem descoperi doar citind despre ele. De data aceasta, nu numai că am citit, dar am avut și norocul de a vedea o ecranizare.

Perioada celui de-al doilea Război Mondial, în timpul ocupației naziste, a fost o sursă vastă de inspirație pentru autori care din păcate nu au putut evita sfârșiturile cutremurătoare. Atât filmul produs de Brian Percival, cât și cartea lui Zusak ilustrează perfect viața a oamenilor simpli, care își duceau traiul de zi cu zi sub amenințarea războiului și sub presiunea iubirii pe care trebuia să o poarte conducătorului Hitler. Dar în cea mai mare parte, povestea ne poartă prin universul unor copii, cu jocuri și prietenii sincere, specifice anilor de inocență, dar cu “balauri” care nu se găsesc în basme ci în realitate.

Personajul principal este Liesel, o fetiță de zece-unsprezece ani, a cărei mamă decide să o ofere spre adopție unei familii de lângă orașul Munchen. Liesel este bântuită încă de la început de moartea fratelui ei, care a avut loc în tren, în drum spre familia adoptivă. Deși la început integrarea în noul mediu este o corvoadă, cu timpul Liesel dezvoltă sentimente pentru oamenii din jurul ei: pentru noua mamă și noul tată – Rosa și Hans Hubermann, vecinul Rudy, un băiat de vârsta ei cu părul ca lămâia, dar și pentru Max, evreul cu care a avut ocazia de a petrece un timp și de care se atașează sufletește.

Povestea este frumoasă, dar cu final dramatic și din păcate realistă. În lumea copilăriei lui Liesel vom redescoperi ceea ce am cam uitat din propria noastră copilărie: simțul acut al dreptății, jocurile, strecuratul de acasă, adrenalina de a-ți însuși ceva ce nu-ți aparține, precum și dependența emoțională de cei mari.

Poate viața lui Liesel, tânăra crescută de o familie sărmană din Germania, este asemănătoare cu a celorlalți copii ai lumii. Din păcate, realitatea din jurul ei înseamnă teamă, sărăcie și reguli absurde cărora trebuie să se conformeze. Și mai ales, indiferent de drumul pe care-l va alege cu puțina-i experiență, deznodământul este inevitabil.

Cum e de așteptat, cruzimea și urâțenia războiului te marchează ca cititor și ca spectator în egală măsură. Mi se pare că autorul a încercat să abordeze drama dintr-o perspectivă puțin sadică, dar foarte originală. Astfel, nu există un narator personaj sau imparțial, ci unul pe care nu l-am mai întâlnit în nicio altă carte: însăși Moartea, deosebit de ocupată și solicitată în timpul războaielor, destinul inevitabil și teama supremă a oamenilor. În carte, moartea este de sex feminin, dar regizorii filmului au ales totuși o voce masculină. Schimbarea mi s-a părut puțin neașteptată, dar și amuzantă: îmi închipui că cineva chiar a stat să decidă ce voce ar fi mai potrivită pentru Moarte chiar ea: mai groasă sau mai subțire? Gravă sau cu un aer șugubăț?

Mi-a plăcut faptul că actorii aleși pentru acest film au fost foarte apropiați de cei din imaginația mea, atunci când am citit. Asta înseamnă că autorul (sau Moartea?) i-a conturat foarte bine, atât fizic cât și din punct de vedere al caracterelor. În plus, atmosfera orășelului german este recreată în mod fidel, cu tot cu îmbrăcămintea oamenilor și cu ocupațiile lor pentru a-și câștiga existența – aici are avantaj filmul.

Concluzie? Recomand din suflet “Hoțul de cărți”, în ciuda tristeții pe care sunt aproape sigură că o va genera printre cititori. Filmul este o adaptare foarte reușită a cărții, așa cum și cartea este o adaptare reușită a unei realități de coșmar. Dar este bine să nu uităm acest coșmar, să rămână în memoria colectivă, evitând repetarea lui sub orice formă.

#club de carte #ecranizare #editors pick #featured #film #hotul de carti #razboi