Evadari / Invadari
Viata mea este formata dintr-o succesiune de evadari si invadari. Nu poti avea parte de unele fara celelalte. Sa ma explic.
Pentru mine (ca si pentru voi, as indrazni sa adaug), orice lectura echivaleaza cu o evadare in alte lumi, o detasare de cotidian. De la prima carte citita si pana in prezent, multe lumi mi s-au plimbat prin fata ochilor, deci am deja o oarecare experienta intr-ale evadarii. Totusi, sunt ferm convinsa ca nu as fi ajuns cititorul in serie de azi fara sa las dragostea pentru cartile sa ma invadeze.
Apoi sunt vacantele. Cea mai populara forma de evadare vine la pachet cu o infuzie de veselie si o invazie de energie. Chiar asa, mai e mult pana la vacanta?
Insa cea mai noua si cea mai incitanta evadare este, de cateva luni incoace, cea “pe bune”. Am descoperit jocurile de tip “escape the room” si acestea, inevitabil, mi-au invadat tot timpul liber. Parca as fi in sevraj: ies dintr-o camera cu pulsul marit, adrenalina la maxim si cu un singur gand in minte: urmatoarea!
Pe scurt, povestea acestor jocuri suna asa: o echipa formata de 2-6 persoane este incuiata intr-o camera si are 60 de minute la dispozitie pentru a evada. Jucatorii trebuie sa isi foloseasca atentia, logica, perspicacitatea, indemanarea si abilitatile de team-work pentru a rezolva o serie de ”enigme”, astfel incat, la finalul jocului, sa se gaseasca ”cheia” cu care se vor elibera din camera. Fiecare joc de acest tip – si sunt multe, credeti-ma – ofera o experienta diferita de celelalte prin tematica aleasa, prin scenariul specific si prin gradul de dificultate al puzzle-urilor care trebuie rezolvate pentru a-ti castiga libertatea.
In Bucuresti, primele camere de acest tip au aparut pe undeva pe la inceputul lui 2014. Eu le-am descoperit, din fericire, abia prin septembrie. Va dati seama daca ma cuprindea nebunia asta cand erau doar doua camere in tot Bucurestiul?! Acum, din fericire (sau nu, nu m-am decis inca), numarul acestor jocuri a crescut vertiginos. Unul dintre ele, va anunt cu toata mandria de care sunt in stare, imi apartine (bine, mie si inca altor trei pasionati). TROLL – adica Time Runs Out Logic Lasts – este rezultatul a mai bine de 3 luni de munca, de gandit si regandit scenarii, a tuturor anilor de lecturi care ne-au stimulat imaginatia si emisiuni de tip Fort Boyard, precum si a celor peste 20 de camere vizitate si, in marea lor majoritate, descuiate. Noptile nedormite si banii cheltuiti nici ca mai conteaza in momentul in care iti recunosti entuziasmul pe chipul echipelor care au ales sa evadeze tocmai din camera ta.
De doua saptamani am deschis Atelierul de Biciclete – The Bike Room – dar mai urmeaza, visam noi, inca doua camere. Si pentru ca orice poveste buna necesita timp pentru a fi scrisa asa cum trebuie, va mai dura putin pana cand vom anunta noile jocuri. Pana una alta, atelierul va asteapta cu usile deschise (vorba vine).
Sper ca nu mi-o luati in nume de rau, insa nu aveam cum sa nu scriu pe Serial Readers, primul proiect nascut dintr-o mare pasiune, despre acest nou proiect, rod tot al unei pasiuni, chiar daca una recent descoperita.
Un comentariu
ComenteazaCentral Park de Guillaume Musso - o lansare altfel | Serial Readers / May 18, 2016 la 2:00 pm
[…] mai mari pasiuni ale mele: cărțile și jocurile de tip escape-the-room (despre care v-am povestit aici), pentru o lansare […]