Despre orbire
Orbirea ca subiect de roman sau de film? Poate parea un pic sec, mai potrivit pentru un documentar sau o emisiune umanitara. Dar daca o sa cititi “Eseu despre orbire” de Jose saramago sau o sa va uitati la “Blindness”, in regia lui Fernando Meirelles, o sa vedeti cat de intensa poate fi aceasta tema.
Va recomand, in primul rand, romanul. Apoi, daca dupa ultimul rand al cartii va doriti mai mult, nu ocoliti nici filmul. Ambele va vor starni emotii puternice si va vor face sa priviti viata cu alti ochi. Se spune ca dragostea, increderea, speranta, credinta, toate sunt oarbe. Dar cum ar fi daca intr-o lume care a orbit dintr-o data, ai fi singurul care poate sa vada? Ar fi acest lucru mai teribil decat orbirea? Aceasta este miza romanului si, implicit, a filmului.
Romanul se evidentiaza inca de la inceput prin felul in care a fost scris: dialogul integrat in naratiune, replici separate prin virgula, personaje fara nume. Mizeria si degradarea descrise atat de bine in roman devin cu atat mai pregnante in film. Si poate ca personajele din roman nu au avut un nume, dar dupa ce am vazut filmul cu siguranta au avut chip. Nu pot spune ca actorii alesi au coincis neaparat cu imaginea pe care mi-o facusem eu despre personajele din carte, dar Julianne Moore si Mark Ruffalo au reusit totusi o interpretare de zile mari. In plus, regizorul a reusit sa dea o nota speciala filmului prin cadrele in culori terne,nuante de gri si… mult alb. Alb orbitor.
Mai presus de duritatea scenelor descrise, de peisajele dezolante si atmosfera sumbra din roman, mie “Eseu despre iubire” mi s-a parut… un elogiu adus iubirii. Si aici, in mod clar, se detaseaza nevasta doctorului, cea care, dintr-un motiv nestiut, ramane imuna la virusul care produce orbirea. Nu pot sa nu ma intreb: daca ar fi fost oricine altcineva in locul ei (inclusiv doctorul) ar fi avut aceeasi tarie de caracter si ar fi reusit sa se impuna la fel de bine in fata celorlalti? Se spune ca in lumea orbilor, chiorul este imparat. Cu toate acestea, intr-o lume plina de orbi, singurul care vede este sclav.
Uneori, trebuie sa orbesti pentru a vedea mai bine ca niciodata. Ideea aceasta ma va urmari pentru multa vreme…
De citit si vizionat, in mod clar!
3 Comentarii
ComenteazaLaura / April 15, 2011 la 3:30 pm
Am citit cartea care m-a impresionat!
andres / April 15, 2011 la 4:19 pm
Ne-a impresionat pe toti la momentul respectiv 😀
Stuttgart-ul are biblioteca noua | Blog de Carte - Serial Readers / November 15, 2011 la 9:01 am
[…] Inspiratia arhitectului corean Eun Young Yi si o investitie de 80 de milioane de euro – de atat este nevoie pentru o biblioteca desprinsa parca din filmele viitorului (sau din Blindness). […]