Cum spune si draga noastra Laura, cartea bate filmul. Total adevarat. Doar ca, mai sunt si cazuri in care filmul iese castigator la puncte. Si aici revin la eterna mea obsesie: “Valul pictat“.

Da, Somerset Maugham este un clasic al literaturii, asa ca sa spun ca prefer filmul in defavoarea cartii poate parea un sacrilegiu. Dar, in apararea mea, trebuie sa recunosc ca am vazut mai intai filmul si apoi am citit cartea. Poate asa se explica alegerea mea. Nu stiu daca lucrurile ar fi stat altfel daca ordinea era cartea si apoi filmul. Cert este ca filmul l-am vazut de 5 ori, iar cartea am citit-o o singura data. As reciti-o? Doar daca ar fi iesi cartea lunii pe Serial Readers. In schimb, mi-as face oricand timp sa revad interpretarea exceptionala a lui Edward Norton.

Actorii foarte bine alesi, peisajele, coloana sonora (in special cantecelul francez de la sfarsit) sunt marile atu-uri ale filmului lui John Curran. Sa nu mai zic de fraza memorabila de pe afisul filmului: Sometimes the greatest journey is the distance between two people.

Un mic sfat: sa aveti servetele la indemana fie ca cititi cartea, fie ca va uitati la film, desi lacrimile vor fi din motive diferite. La film, de tristete, iar in cazul cartii, de nervi (asta mi s-a intamplat mie).

V-a placut cartea? v-as fi recunoscatoare daca ati lasa un comentariu (sau mai multe) si m-ati convinge sa o recitesc.

#carte #edward norton #film #somerset maugham #valul pictat