Am auzit cartea soptindu-mi povestea ei

de / March 30th, 2011 / 133 vizualizari

M-am apucat de scris tare greu o noua cofesiune! De ceva timp stiu ca sunt cititori care au testat cartile audio. In urma tuturor parerilor pro si contra, m-am hotarat sa ascult si eu o carte. Am inceput aceasta experienta cu o ceva usor, urmand ca, daca aceasta modalitatea de a “citi” ma prinde, sa nu ma opresc numai la una.

Numai ca… ascultarea unei carti s-a dovedit pentru mine o activitate prea putin placuta, plictisitoare chiar. Nu agreez ideea de a-mi citi alticineva. Sincer, nu cred ca ascultand cum ti se citeste, se numeste ca ai citit o carte. In cel mai rau caz ai auzit pe altcineva citind o carte, nu ca ai citit-o TU.

Am incercat Alchimistul lui Coelho, o carte frumoasa si usurica.  Nu dau vina pe cartea aleasa, nu are nici o legatura cu esecul acestei experiente, ci pur si simplu nu m-a prins  ideea de a o asculta.  Nu stiu daca va mai exista o a doua incercare in urma careia sa-mi schimb parerea, poate da, poate nu. Un lucru e cert: fie nu am ales eu bine cartea, fie cartile audio nu sunt pentru mine.

M-am simtit ca un copil caruia i se citeste de catre mama o poveste ca sa adoarma. Zau asa! La un moment dat am inceput sa pierd firul si sa nu ma mai pot concentra la ce-mi spunea vocea feminina.

Am sesizat ca aceste carti audio sunt imbratisate de catre persoane care circula des si foarte des cu mijloace de transport in comun. Poate doar in aceste conditii as agreea aceasta optiune, altfel nu si am noroc mare ca nu am unde sa merg ca sa fiu nevoita sa circul cu mijloacele de transport in comun.

Faptul ca nu accept eu aceasta modalitatea de a ma bucura de o carte, nu inseamna ca nu o incurajez, dimpotriva, as fi fericita sa stiu ca macar asa mai facem cunostinta cu cartile. Dar stiu prea bine faptul ca daca nu vrei sa ai de-a face cu lumea cartilor, atunci orice metoda ar exista, chiar si una pe care sa o inventez eu acum, nu s-ar citi.

In concluzie, citesc oricum, oriunde! De cele mai multe ori ma vezi cu cartea in mana, bucurandu-ma de fiecare pagina Dar de dorul cartilor dragi, as asculta una, numai sa nu ma despart prea mult timp de aceasta lume plina de culoare, o lume de poveste care ma acapareaza din ce in ce mai mult!

# # # # #

Laura

Laura este genul de persoana care nu se intoarce in trecut daca asta nu inseamna imbunatatirea prezentului. Nu-si numara niciodata anii, dar intotdeauna isi pune in balanta realizarile, momentele de fericire, oamenii minunati pe care ii intalneste. Crede cu tarie in tot ce face, ce spune si ce simte si daruieste mereu din ceea ce are si este. Blog personal: www.lumealaurei.ro

Scrie un comentariu

Alte articole
asemantoare