Recenzie Si daca e adevarat… scrisa de "cornelia.popa"

• 1
• 2
• 3
• 4
• 5

Tot am auzit și citit că Marc Levy și Guillaume Musso sunt cei mai buni autori francezi la momentul actual, iar cum pe Musso l-am îndrăgit de la prima carte citită… am zis să văd care-i treaba și cu Levy. Trebuie să recunosc, scriitura seamănă destul de mult, doar că, zic eu, Musso are mai multe răsturnări de situație, însă la ambii, clar, sfârșitul poveștii e greu de ghicit.

În cartea lui Marc Levy, “Și dacă e adevărat…”, e vorba despre drama unei tinere. Lauren, un medic foarte conștiincios și dedicat meseriei, după atâtea zile de muncă își plănuiește un week-end relaxant cu prietenii. Pe drumul spre aceștia, ea are un accident rutier și în ciuda tuturor eforturilor depuse de medici pentru a o salva, Lauren intră în comă cu posibilitatea de a nu-și mai reveni.

Povestea devine derutantă și ieșită din comun atunci când sufletul acesteia părăsește trupul și se întoarce în apartamentul ei care între timp a fost dat în chirie lui Arthur, un tânăr arhitect ce tocmai a fost părăsit de iubita lui. Acesta la început o ia drept nebună, mai apoi se înspăimântă de ceea ce se întâmpla, însă într-un final decide să o ajute, având în vedere că el e singurul care o poate vedea, auzi și atinge și care, totodată, a avut o copilărie tristă pierzându-și familia.

Amândoi se pun pe studiat și cercetat amănunte despre această stare de comă pentru a o readuce la viață pe Lauren și fără să-și dea seama încep să se îndrăgostească unul de celălalt. Văzându-l așa de zăpăcit și având comportamente ciudate, Paul, prietenul și asociatul lui Arthur, îl sfătuiește să-și ia câteva zile libere pentru a-și putea reveni în urma despărțirii, necrezând în cele povestite de acesta cu privire la spiritul lui Lauren.

Când Arthur și Lauren află că medicii i-au convins mama să o deconecteze de la aparate, aceștia sunt presați de timp și nu găsesc altă soluție decât să-i ia corpul din spital și să-l țină conectat în altă parte. Arthur îl convinge pe Paul să-l ajute și astfel duc planul la bun sfârșit. Poliția, însă, le-a dat de urmă și după o lungă conversație, Arthur este de acord să ducă în spital corpul lui Lauren.

Sfârșitul este confuz și nu foarte mine șlefuit. Lauren reușeste să se trezească din comă, însă la vederea lui Arthur nu are nicio reacție, nu-și aduce aminte de el. Acesta este la început răvășit de tristețe, însă speră să o facă să creadă în povestea lor așa cum Lauren a reușit să-l convingă la început de prezența ei.

Mi-ar fi plăcut o continuare, să văd cum a reușit să o convingă, cum își aduce ea aminte… însă acestea nu au loc în carte… dar au loc în filmul ecranizat pe baza romanului! Așadar recomand să vedeți și filmul după, ca să fie și un final pe măsură!

“Să identifici fericirea când se află la picioarele tale, să ai curajul și hotărârea de a te apleca pentru a o lua în brațe… și a o păstra. Asta-I inteligența inimii.”