Recenzie Lapte negru scrisa de "Lorellei"



Recenzie Lapte negru scrisa de Propune aceasta cartePentru a propune cartea trebuie sa te autentifici. Acum citesc aceasta cartePentru a salva cartea trebuie sa te autentifici. Vreau sa citesc aceasta cartePentru a salva cartea trebuie sa te autentifici. Am citit aceasta cartePentru a salva cartea trebuie sa te autentifici.
Numele cartii: Lapte negru
Autor (i): Elif Shafak
Lorellei Lorellei pe 2014-08-05 12:47:28 Rating:

Lapte negru este cartea atipică a lui Elif Shafak, este mărturisirea unei scriitoare ce este prinsă între cariera ei şi dorinţa de a avea copii.

Acest roman îmbină schimbările prin care trece Elif, ideile sale privind maternitatea cu poveşti despre vieţile unor scriitoare mai mult sau mai puţin faimoase ce au renunţat la copii pentru a scrie, ce au găsit timp pentru ambele sau au eşuat în viaţa de familie. Din cartea ei, am aflat multe lucruri interesante despre viaţa unor scriitoare pe care le-am citit şi de la care mă aşteptam la un alt comportament sau atitudine. Scriitoare care mi s-au părut liniştite, calme, aşezate în scris şi zbuciumate în viaţa lor personală. Tot din Lapte negru, am aflat de scriitoare care şi-au dedicat viaţa scrisului şi copiilor, care au luptat pentru drepturile lor şi m-au făcut curioasă, abia aştept să citesc rodul gândurilor lor.

Partea în care Elif îşi schiţează temerile nu este mai prejos, urmărim evoluţia ei plecând de la o scriitoare convinsă că nu e făcută pentru copii, că aceştia ar îndepărta-o de cărţile ei dragi, la o femeie îndrăgostită ce vrea să fie împlinită, apoi la o mamă ce trece prin depresia post-natală şi încearcă o ieşire forţată prin intermediul cuvintelor. Această evoluţie este realizată prin cinci voci interioare, Degeţicile: Domnişoară Practică, Doamna Derviş, Domnişoara Cehoviana Ambiţioasă, Domnişoara Cinica Doctă, Mama Budincă de orez, Blue Belle Bovary. Vocile o îndeamnă fie să citească, să participe la conferinţe, să aibe grijă de copii, să devină o femeie sexy sau să gospodărească. Mi-au plăcut în mod deosebit replicile Domnişoarei Cinica Doctă şi Domnişoarei Practică, sunt inteligente, sarcastice şi raţionale.

Un alt subiect interesant abordat de Elif a fost greutatea scriitoarelor de a scrie despre sex, de multe ori acestea simţind nevoia să ascundă trupul sub multe straturi de ceapă pentru ca Creierul lor să fie cel remarcat. Nu mă îndoiesc că le este cu adevărat dificil să scrie liber ( putem face o comparaţie cu scriitura lui Miller, de exemplu) şi să se dezvăluie aşa cum sunt, deşi am trecut de mult de vremurile când femeile erau ignorate când se împărţeau drepturile.

Recomand cartea celor care vor o poveste sinceră, caldă, celor care sunt interesaţi de oamenii din spatele cărţilor, viitoarelor mămici sau cititorilor interesaţi de Elif Shafak.



Comenteaza

















Poll

Votati cartea lunii!