Recenzie Panza de paianjen scrisa de "Silvia1988"



Recenzie Panza de paianjen scrisa de Propune aceasta cartePentru a propune cartea trebuie sa te autentifici. Acum citesc aceasta cartePentru a salva cartea trebuie sa te autentifici. Vreau sa citesc aceasta cartePentru a salva cartea trebuie sa te autentifici. Am citit aceasta cartePentru a salva cartea trebuie sa te autentifici.
CUMPARA CARTEA Pret Magazin
Panza de paianjen 8.34 lei *
Panza de paianjen 14 lei *
Panza de paianjen 20 lei *
Panza de paianjen 32.3 lei *
Panza de paianjen 40 lei *

* Preturile pot fi diferite pe siteurile partenere in functie de promotiile lor curente.

Numele cartii: Panza de paianjen
Autor (i): Cella Serghi
Silvia1988 Silvia1988 pe 2013-01-20 20:38:51 Rating:

Am citit “Panza de paianjen” la o varsta frageda. Atat de frageda incat inainte de a o reciti,in mintea mea nu se mai afla absolut nimic din ea, in afara de faptul ca imi placuse la nebunie.
Asadar am recitit-o pentru a-mi aduce aminte de ce am considerat-o printre cele mai misto carti din literatura romana.
Dupa ce am terminat-o a 2-a oara, am stiut ce mi-a placut atunci si stiu ce mi-a placut si acum. Totul.

Actiunea copleseste, atrage ca intr-un vartej. Cand superba protagonista Diana ajunge la pragul adolescentei, deja imprima cititorului sentimentele ei, deja acel cititor – cu atat mai mult daca e femeie – nu mai are scapare din labirintul de trairi pe care scriitoarea il contureaza atat de bine si pe care reuseste sa-l transmita sub forma de bagaj de emotii in afara randurilor cartii. Cu cat inaintezi in lectura, cu atat simti mai intens toate emotiile ei. Poate din cauza ca multe dintre ele sunt repetate constant, sub alte forme si cu alte cuvinte dar, e o repetitie care-si atinge scopul!

Am sorbit fiecare pagina, nu am stat sa analizez detaliile descriptive dar le-am perceput intr-un fel ca un tot unitar. Cartea asta te face sa vrei sa intorci pagina dupa pagina cu viteza luminii. Desi actiunea nu se precipita, fiind chiar destul de domoala, nu are rand de plictiseala.

Iar acum, despre poveste. M-am “lovit” de filosofia adulterului in conditiile unei copilarii nefericite a unor anturaje diversificate si a unei personalitati nu prea conformiste. Nu am incercat s-o inteleg pe protagonista, pentru ca efectiv m-a cucerit. Incerci sa intelegi personajele cu care nu prea poti fuziona sau rezona, ori aici nu s-a intamplat asa. Nu ca as fi de acord neaparat cu punctele ei de vedere, ci pentru ca pur si simplu cartea e scrisa in acea maniera in care personajul iti transmite perfect toate sentimentele lui.
Iar subiectul in sine e foarte apetisant pentru femei: o tanara care cucereste tipi pe banda rulanta dar nici unul nu poate sa-i ofere tot ce-si doreste. Unul ii ofera stabilitate, altul pasiune, altul libertate, altul protectie. Deasupra lor troneaza modelul masculin din copilarie – tatal – a carui prezenta in mintea personajului este constanta. Sotul acesteia, Michi, de asemenea trezeste afectiunea in cititoare cu inocenta si fidelitatea lui. Iar al doilea model – cel din adolescenta, acel Petre Barbu, singurul om care nu i-a acordat atentie – devine lait-motiv si influenteaza orice decizie legata de viitorii parteneri de viata.

Constiinta incarcata a personajului in urma aventurii extraconjugale este de asemenea bine redata, iar acele capitole din roman trezesc in mintea cititorului angoasa pe care o simte si “vinovata”.

Ar mai fi multe lucruri de spus si toate numai de bine. Este o carte care chiar iti patrunde la suflet.



Comenteaza

















Poll

Votati cartea lunii!