Recenzie Kitchen confidential scrisa de "MissValery"

• 1
• 2
• 3
• 4
• 5

Pana sa citesc Kitchen Confidential, numele lui Jamie Oliver era singurul care rezona atat cu cititorul, cat si cu gurmandul din mine. Acum insa, l-am descoperit pe Anthony Bourdain, cheful punk-rock.

Recunosc, nu am vazut niciun episod al emisiunii No Reservations si nu aveam nici cea mai vaga idee cine este Anthony Bourdain. Primul meu contact, daca ii pot spune asa, cu personajul si autorul cartii a fost poza de pe coperta, destul de inofensiva. Asa ca m-am pornit la lectura fara prejudecati sau asteptari.

Nu mi-a luat mult insa sa ajung la concluzia ca Anthony al nostru este total opusul a ceea ce te-ai astepta de la un chef de talie internationala. De fapt, se pare ca intreaga bransa a bucatarilor este departe de imaginea pitoreasca pe care o aveam despre ei, asta daca nu cumva voi v-ati imaginat intotdeauna bucatarii ca fiind galagiosi, betivi, dependenti de droguri si de sex. Eu cu siguranta nu.

Kitchen Confidential, jumatate autobiografie, jumatate manual de instructiuni pentru cei care cocheteaza cu ideea unui restaurant propriu, poate ca nu mai este la fel de actualitate (la urma urmei, au trecut 5 ani de la data aparitiei si multe s-au schimbat intre timp), dar asta nu inseamna ca fascineaza mai putin. Cu stilul sau franc, necrutator, dar deosebit de amuzant, autorul bucatar ne dezvaluie secretele din spatele meniurilor de restaurante. De retinut un lucru foarte important: niciodata sa nu comandati peste lunea! Considerati-va avertizati.

Un episod memorabil este cel in care Anthony Bourdain, copil fiind, savureaza pentru prima data o stridie, in Gironde. Extazul acestei "primei dati" a declansat in copilul de atunci fascinatia pentru gust, lucru care a dus la chef-ul de succes de azi. Dar drumul nu a fost nicidecum unul lin si i-a purtat pasii prin nenumarate restaurante, din lumea intreaga. Nu intotdeauna insa, in calitate de bucatar chef...

Cartea poate fi, in acelasi timp, un calvar si un deliciu pentru gurmanzi. Atatea feluri de mancare, cu denumiri dintre cele mai complexe, vor face sa le lase gura apa chiar si celor mai putin pofticiosi. Si cum eu nu ma incadrez in categoria din urma, va puteti da seama cum a fost aceasta lectura pentru mine: o tentatie dupa alta. Si, in plus, nici povestea de viata a lui Anthony Bourdain nu e rea.

Cum spuneam, microuniversul dintr-o bucatarie este mult mai colorat decat ma asteptam, dar probabil ca scenele descrise de Bourdain sunt firesti in orice mediu care musteste de testosteron.

Cu alte cuvinte, o carte ce trebuie citita... si pusa in practica (ma refer aici strict la mancaruri).Dupa cum spune insusi bucatarul-autor: mancarea e buna, mancarea e sex, mancarea e durere. Pofta buna sau lectura placuta, dupa caz!