Recenzie Un om fara de tara scrisa de "aniela"

• 1
• 2
• 3
• 4
• 5

E o colecţie de eseuri, autobiografice într-o oarecare mãsurã, în care Vonnegut își dã cu pãrerea despre ce se întâmplã prin politicã, prin lume, discutã diverse idei despre literaturã (de ce Shakespeare ar trebui sã fie, teoretic, un scriitor prost, dar de ce îi reușește totuși), în timp ce peste toate acestea dominã umorul ca mecanism de apãrare împotriva lumii îngrozitoare în care trãim. Vonnegut, la cei 83 de anișori ai sãi, e destul de necãjit așa pe lume (« Life is no way to treat an animal »), dar totuși nu se poate abţine sã nu se amuze la absurditãţile vieţii.

E o carte ca o discuţie la o bere. E un Vonnegut relaxant (în comparaţie cu Slaughterhouse 5, desigur).


"Copil fiind eram cel mai tânãr membru al familiei, iar mezinul oricãrei familii devine întotdeauna un hâtru, pentru cã gluma reprezintã singura modalitate de a fi acceptat ca participant la conversaţiile ce se poartã între adulţi."

[arabii] "Aceştia ne-au adus algebra. Si, de asemnea, numerele pe care le folosim, inclusiv un simbol pentru nimic, pe care europenii nu-l avuseserã pânã atunci. Ii credeţi proşti pe arabi ? Incercaţi sã faceţi o împãrţire cu multe zecimale folosind numerele romane."

"Din anumite motive, cei mai zgomotoşi dintre creştinii noştri nu aduc niciodatã vorba despre Fericiri. Insã deseori, cu lacrimi în ochi, aceştia cer afişarea celor zece porunci în toate clãdirile de interes public. Acestea sunt spusele lui Moise, nu ale lui Iisus. Nu am auzit ca vreunul dintre ei sã cearã ca Predica de pe Munte sã fie plasatã undeva la vedere. « Fericiţi cei milostivi » într-o salã de tribunal ? « Fericiţi fãcãtorii de pace » la Pentagon ? Ia mai scutiţi-mã !"

"Nu ştiu dacã existã oameni pe Lunã, dar, dacã existã, înseamnã cã folosesc Pãmântul drept azil de nebuni."

"Circuitul imaginaţiei este educat sã reacţioneze la cei mai neînsemnaţi stimuli. O carte reprezintã aranjamentul a 26 de simboluri fonetice, zece cifre şi aproape opt semne de punctuaţie, iar oamenii îşi aruncã ochii pe ele şi vãd în faţa ochilor erupţia Vezuviului ori Bãtãlia de la Waterloo. Dar nu mai este nevoie ca educatorii sau pãrinţii sã contruiascã aceste circuite. In prezent, existã spectacole realizate cu profesionalism de mari actori, decoruri foarte convingãtoare, sunet şi muzicã. Acum existã magistrala informaţionalã. Nu mai avem nevoie de circuite."