Recenzie Invitatie la vals scrisa de "andreeatoma"

• 1
• 2
• 3
• 4
• 5

Splendida, emotionanta…m-a impresionat puternic aceasta carte, in special spre finalul sau…dar nu se cade sa incep cu sfarsitul. Un roman in care dragostea palpiteaza in fiecare pagina…povestea de iubire, inedita si fermecatoare, desfasurata in decorul interbelic atat de propice ei, atrage ca un magnet, facandu-te partas la fiecare tremur interior al celor doi indragostiti. Neobisnuitul ei- dar care poveste de dragoste e obisnuita?- sta in aceea ca fericirea o incununeaza doar in prima parte, insa mai intens si mai patrunzator…clipele feerice, desprinse parca dintr-un vis, pecetluiesc destinele celor doi…in cele cateva saptamani este concentrata fericire cat pentru o viata intreaga. Poate de aceea, destinul considerand ca si-a indeplinit ratia de fericire, ii arunca intr-un declin in mod neasteptat…de la imaginea casei anume parca destinata dragostei si a gradinii cu tei, de la zilele mirifice petrecute pe tarmul marii, pe mare si apoi la Constantinopol, trecerea pe panta covarsitoare a nefericirii pare de necrezut. Sarutarile patimase sunt inlocuite de orgolii darze, de neinduplecat. Cand umbra infidelitatii trece pe deasupra lor, despartirea lor fizica pare inevitabila…nu reusesc insa sa-si desparta si sufletele, sa smulga din ele sentimentele mai puternice decat ei. Comportamentul lui Dor de dupa despartire, o impinge pe Micaela lent spre tragedie…Finalul povestii a reusit sa-mi smulga cateva lacrimi, ceea ce nu mi se mai intampla de mult…o dragoste ce devine tragica…
As putea distinge cateva puncte comune cu Scrisoarea de dragoste- Orgoliul baiatului, care respinge ideea de iubire, chiar si atunci cand manifestarile sale interioare tradeaza in mod evident prezenta sa, despartirea si casatoriile cu alte persoane, pe care nu le iubesc, si, nu in ultimul rand, finalul marcat de evenimente tragice.
Desi catalogate ca facand parte din literatura de consum, cartile lui Drumes nu au caracteristicile literaturii ieftine, de duzina. Multiplele reeditari ale operelor sale, in special a celor amintite aici, dovedesc cat de indragite sunt ele. Nu doar prin tema abordata atrag, ci si prin modul in care sunt scrise, prin atmosfera creata,
Invitatia la vals, melodia pe care cei doi s-au cunoscut, reapare in momentele cheie ale povestii, parca pentru a marca atat inceputul cat si sfarsitul.