Recenzie Urzeala tronurilor scrisa de "Vero234"

• 1
• 2
• 3
• 4
• 5

Satula de reclamele pe nenumarate situri cu noul serial “Game of thrones” mult laudat si comentat m-am hotarat sa ma uit macar la un trailer sa vad ce-i cu el. Atmosfera din serial m-a cucerit si m-a intrigat astel ca in asteptarea serialului am horat sa vad ce-a scris “nenea” Martin de e atat de recunoscut si premiat. Recunosc ca eram sceptica la inceput ,aveam impresia ca o sa dau peste ceva in genul LOTR ,adica descrieri interminabile si elfi,troli si Smeagoli.
Avand cartea in sfarsit, m-am apucat de ea cu un ochi sceptic si celalalt critic. Peste 50 de pagini creierul meu era total corupt de Westeros si nu ma puteam gandi decat la poveste.
Asadar sa va spun cate ceva din elementele predominante ale romanului.
Actiunea incepe printr-o moarte neasteptata si misterioasa a Mainii Regelui, un fel vicepresedinte in zilele noastre. Asa ca regale face o calatorie spre nord spre a-i cere vechiului sau prieten, Ned Stark(lordul Nordului) sa ocupe prestigioasa pozitie.
Intre timp ,la sute de kilometri departare , Daenrys si fratele sau Viserys, copiii regelui detronat pe nedrept au propriile planuri prentru recuperarea tronului.
Inca din primele capitole ne dam seama ca am intrat intr-o lume dominate de setea de putere care nu se va da in laturi de la nimic pentru a-si indeplini scopurile.
La polul opus ii gasim pe cavalerii din Rondul de Noapte, niste oameni care renunta la viata, la familie, la viitor pentru a se pune in slujba regatului , aparand Zidul .Zidul este o formatiune colosala din gheata si piatra care apara regatul de Nordul intunecat dominat de fiinte misterioase care ameninta din umbra.
Ceea ce scoate seria “Un cantec de gheata si foc” din marea de romane fantasy este, dupa parerea mea atentia si complexitatea cu care sunt realizate personajele. Nu am mai citit o carte cu personaje atat de bine conturate si credibile , in ciuda numeroselor volume scrise la persoana I. Practic Martin scrie la persoana I fara sa o faca. Fiecare capitol poarta numele unui personaj , descriind actiunea si totodata sentimentele si gandurile lui. Astel ajungem sa cunoastem intim fiecare personaj si sa privim un conflict din toate punctele de vedere ,incat ne dam seama ca nu exista personaje pozitive si negative, fiecare actioneaza pentru binele sau si al familiei sale.
Un alt aspect al romanului care ne face sa citim cu sufletul la gura este faptul ca autorul nu se da in laturi de la omorarea unui personaj principal sau indragit de cititori. Chiar daca personajul este crezut a fi important sau indispesabil actiunii, niciodata nu esti sigur ca capitolul tocmai citit nu a reprezentat de fapt ultimele ganduri ale respectivului.
Tonul amuzant nu lipseste, din contra replicile sunt uneori foarte ironice si vesele. Asta nu inseamna ca nu avem parte de replici “de duh”, care te fac sa-ti pui niste intrebari serioase.Pentru ca in “Urzeala Tronurilor” toata lumea este prinsa in jocurile politice ale marilor case, si din cersetorul de azi poti deveni lordul de maine sau invers.
In concluzie, ”Urzeala Tronurilor” este o capodopera a zilelelor noastre ce va bantui lumea literara pentru mult timp de acum incolo. A devenit negresit cartea mea preferata.Asta pana o sa citesc al doilea volum…