Recenzie Minunata lume nouă. Reîntoarcere în minunata lume nouă scrisa de "altinnuendo"



Recenzie Minunata lume nouă. Reîntoarcere în minunata lume nouă scrisa de Propune aceasta cartePentru a propune cartea trebuie sa te autentifici. Acum citesc aceasta cartePentru a salva cartea trebuie sa te autentifici. Vreau sa citesc aceasta cartePentru a salva cartea trebuie sa te autentifici. Am citit aceasta cartePentru a salva cartea trebuie sa te autentifici.
CUMPARA CARTEA Pret Magazin
Minunata lume nouă. Reîntoarcere în minunata lume nouă 15.96 lei *
Minunata lume nouă. Reîntoarcere în minunata lume nouă 23.99 lei *

* Preturile pot fi diferite pe siteurile partenere in functie de promotiile lor curente.

Numele cartii: Minunata lume nouă. Reîntoarcere în minunata lume nouă
Autor (i): Aldous Huxley
altinnuendo altinnuendo pe 2011-03-10 20:53:31 Rating:

„Minunata lume nouă” de Aldous Huxley

Minunata lume nouă este o lume unde omul este fericit, fără griji, nu se îmbolnăveşte, nu îmbătrâneşte fizic, iar când moare, o face cu zâmbetul pe buze. Minunata lume nouă este o lume unde societatea este împărţită pe caste, iar fiecare munceşte, dar fără să se plângă, pentru binele tuturor. Micile probleme care mai apar sunt alungate imediat de soma, pilula minune. Aceasta este, pe scurt, utopia imaginată în 1932 de scriitorul britanic Aldous Huxley în cartea sa, intitulată în mod ironic „Minunata lume nouă”. Dar nu totul este atat de minunat în această lume. Oamenii nu se nasc, ci sunt creaţi în laboratoare. Apoi, sunt condiţionaţi să se comporte într-un mod predeterminat, luându- li-se astfel liberul arbitru. Tot ce contează în această lume este stabilitatea socială şi, pentru ca aceasta să nu fie perclitată, Statul Mondial este dispus să facă orice.

Totuşi, în această lume există locuri unde oamenii se nasc dintr-o mamă şi un tată, cred în zei, citesc cărţi şi îmbătrânesc fizic. Un astfel de loc se numeşte „rezervaţie” şi este izolat de restul lumii cu ajutorul unor garduri electrificate. „Sălbaticul”, un tânăr dintr-un astfel de loc, este adus la Londra, pentru a cunoaşte lumea civilizată mai îndeaproape. Deşi la început se declară fascinat de ceea ce vede, treptat ajunge să fie scârbit de lipsa unor concepte precum iubirea, familia şi liberul arbitru. Revoltat, decide să ducă o viaţă de sihastru, însă acest lucru atrage atenţia presei, iar planul său se duce de râpă. În final, alege să se spânzure decât să trăiască într-o astfel de lume. Deşi Sălbaticul nu este singurul om care deplânge sacrificiul enorm pe care omenirea a trebuit să îl facă pentru a obţine mult iubita stabilitate socială, nimeni nu este dispus să schimbe ceva. Mustafa Mond, unul dintre cei zece Controlori Mondiali, este o persoană inteligentă şi îi dă dreptate Sălbaticului atunci când acesta îi spune că dreptul de a fi nefericit este mai important decât a fi fericit, dar lipsit de conştiinţa de sine, de o gândire critică şi analitică sau de sentimente precum iubirea si compasiunea. Cu toate acestea, Mond refuză să schimbe ceva la lumea actuală, spunând că pentru a fi fericit cu adevărat omul va fi nevoit mereu să plătească un preţ mult prea mare.

Această utopie, sau mai bine spus distopie, zugravită atât de bine de Huxley în paginile romanului său, ne arată cum ştiinţa şi tehnologia pot pune stăpânire pe viaţa noastră, transformându-ne în fiinţe fără libertate şi fără individualitate. Scriitorul britanic nu a crezut nicio clipă că o astfel de distopie poate deveni realitate în timpul vieţii sale sau în timpul vieţii nepoţilor săi, însă după 1950, acesta şi-a schimbat radical părerea, afirmând că oricând o astfel de societate ar putea deveni realitate. Într-adevăr, previziunile lui Aldous Huxley ar putea reprezenta realitatea de maine, de aceea romanul este actual şi astăzi. Tehnologia face progrese incredibile în fiecare zi, iar oamenii au deseori probleme în a ţine pasul cu cu acest ritm de dezvoltare incredibil de rapid. În încercarea de a nu rămâne în urmă, uităm deseori să ne gândim la modul în care progresul tehnologic ne schimbă societatea, dar şi pe noi ca indivizi. Desigur, în „Minunata lume nouă” nu se atrage atenţia doar asupra acestui aspect, ci şi asupra celui moral. Moralitatea însă pare să fi murit, mai ales în lumea occidentală, ce consideră orice îngrădire a ştiinţei sau a tehnologiei drept un regres pentru umanitate.

În concluzie, aş putea spune că „Minunata lume nouă” este un roman de o forţă extraordinară şi poate fi alăturat altor cărţi asemănătoare precum „1985” de Geroge Orwell sau „Fahrenheit 451” de Ray Bradbury. Este o carte ce merită citită pentru că îţi deschide cu adevărat ochii asupra unor aspecte importante precum ştiinţa sau morala, te face să înţelegi ce este cu adevărat important în viaţă, dar mai ales, te face să înţelegi că pentru nimic în lume nu se merită să ne sacrificăm liberul arbitru şi individualitatea.



Comenteaza

















Poll

Votati cartea lunii!