Recenzie Fetita care se juca de-a Dumnezeu scrisa de "cornelia.popa"



Recenzie Fetita care se juca de-a Dumnezeu scrisa de Propune aceasta cartePentru a propune cartea trebuie sa te autentifici. Acum citesc aceasta cartePentru a salva cartea trebuie sa te autentifici. Vreau sa citesc aceasta cartePentru a salva cartea trebuie sa te autentifici. Am citit aceasta cartePentru a salva cartea trebuie sa te autentifici.
CUMPARA CARTEA Pret Magazin
Fetita care se juca de-a Dumnezeu 40.46 lei *
Fetita care se juca de-a Dumnezeu 42.7 lei *

* Preturile pot fi diferite pe siteurile partenere in functie de promotiile lor curente.

Numele cartii: Fetita care se juca de-a Dumnezeu
Autor (i): Dan Lungu
cornelia.popa cornelia.popa pe 2017-03-31 07:16:26 Rating:

O poveste ce redă realitatea atât, dar atââât de bine! Chiar dacă am avut noroc și nu mi-a plecat nici un părinte în străinătate, am avut rude… așa că situația mi-e destul de cunoscută! Și nu neapărat povestea cu plecatul în altă țară ci și comportamentele din familie, replicile… parcă cineva a stat pe lângă mine câțiva ani, pitit în vreun colț, și acum a publicat toate notițele.

Străinătatea e ca un pescar, aruncă undița spre tine și dacă de cumva te-a prins, cam greu îți mai dă drumul… să fim serioși, câți pescari dau drumul peștelui în apă după ce s-a chinuit să-l prindă? Foarte puțini. Nevoile cresc și cresc, mereu e nevoie de câte ceva, astfel cu greu îți vine să te întorci în țară când știi că unde ești ți-e mai ușor să rezolvi problemele.

Povestea e scrisă din perspectiva Rădiței, o fetiță vioaie, ascultătoare, a cărei mama a ales să plece în Italia pentru a strânge bani și a rezolva câteva din problemele familiei, însă se pare că ajunge să strângă bani pentru toate…

După ce mama-i pleacă, Rădița își pierde din entuziasm, zâmbetul i se șterge de pe chip, nu mai are același chef de joacă ca înainte, acum se gândește la diferite metode de a-și aduce mama înapoi. Deși uneori joaca de-a Dumnezeu îi iese și ghicește mișcările celor din jur, se pare că de data aceasta nu funcționează. Mama nu se pliază pe regulile jocului ei. Zilele, săptămânile, luni, anii trec și mama nu se mai întoarce. Îi uită chipul, nu-i mai înțelege vorba… și uite așa se răcesc relațiile familiale.

Mi-a fost atât de milă de Rădița uneori, încât mi-aș fi dorit să mă pot strecura în paginile cărții și să o strâng în brațe sau să întind mâna să o mângâi, să intru în poveste și să-i iau mama de… braț și să o trimit acasă.

Mama mea mereu a avut ocazii de-a pleca în străinătate, și chiar dacă poate asta ar fi fost soluția la multe probleme, mereu a ținut piept și nu a vrut să plece pentru că era de părere că străinătatea strică familiile (mereu am admirat-o pentru asta, chiar dacă nu i-am zis niciodată), și ce-i drept… cam așa se întâmplă în majoritatea cazurilor.

Recomand cartea tuturor părinților, dar nu numai! Te ajută să-ți dai seama ce pierzi dacă pleci, să pui în balanță avantajele și dezavantajele, să-ți desfaci bagajul, să arunci biletul de la autocar/ avion și să mergi acasă și să-ți strângi în brațe familia. Chiar de uneori e greu, împreună-i mai ușor!

“În viață nu înving cei care fac alegerea cea mai bună, ci cei care o evită pe cea mai proastă!”



Comenteaza

















Poll

Votati cartea lunii!