Recenzie Dupa douazeci de ani (vol. 1) scrisa de "crissis95"

• 1
• 2
• 3
• 4
• 5

In tot acest timp, cei patru prieteni s-au despartit; Contele de la Fere (Athos) mosteneste o mosie la Blois (Bragelone) infiind un copil – Raoul (vicontele de Bragelone), abatele d’Herblay (Aramis) se retrage la o manastire, fara a renunta la vechile obiceiuri de a curta doamnele din inalta societate, domnul Du Vallon de Bracieux de Pierrefonds (Porthos) cumpara trei castele din banii sotiei procurorului, iar d’Artagnan devine locotenent de muschetari.
Mazarin este noul cardinal, un italian ce a devenit amantul Anei de Austria dupa moartea regelui Ludovic al XIII-lea. Spre deosebire de Richelieu, noul cardinal se dovedeste a fi un om fara experienta in conducerea tarii, nu stia sa isi aproprie dusmanii, dar nu reusea nici sa isi stranga adepti, pe deasupra era si foarte zgarcit.
La inceput, datorita unei promisiuni de-a lui Mazarin de a-l face pe d’Artagnan capitan de muschetari si pe Porthos baron, cei patru prieteni erau dusmani. In cele din urma d’Artagnan si Porthos observa ca au ales calea gresita se alatura cauzei lui Athos si Aramis care era apararea regelui Carol I si a viitorului rege al frantei Lodovic al XIV-lea care urma sa implineasca 18 ani.
Povestea nu mai e la fel de amuzanta, personajele fiind si ele mai mature, dar nu te poti plictisi nici macar o secunda; cei patru prieteni au dusmani mult mai insemnati acum, printre care se numara Mordaunt (fiul lui Mylady de Winter), generalul Oliver Cromwell, Mazarin si datorita acestuia, chiar si Ana de Austria le va devein dusman in unele imprejurari.
Cartiile ne vor dezvalui o multime de informatii noi despre prietenii nostrii Athos, Porthos, Aramis, d’Artagnan si, ne va arata, ca in ciuda credintei si a ideologiei diferite de la inceputul povestii, ei vor ramane prieteni de nedespartit.