Va promisesem sa va povestesc vizita mea la anticariat. Dupa o experienta usor neplacuta cu samsarii de carti din zona Universitatii, mi s-a recomandat un anticariat adevarat tot in zona respectiva, asa ca intr-o zi, fara prea multa chibzuiala, am mers acolo. Trebuie sa precizez ca pentru mine, mamica de un bebe mai mic de 2 ani, nu e usor sa fac astfel de plimbari, poate de aceea acord o importanta mai deosebita efortului.

Nu am ajuns la anticariatul dorit, dar am descoperit altul, la fel de ispititor. Era destul de stramt pentru mine, cu caruciorul, dar asta a fost singurul inconvenient. Dupa o scurta privire pe rafturile cu carti mai noi, am ajuns la sectorul cu carti vechi, unde la doar 2 lei bucata (de fapt 1, 99), puteai gasi, daca aveai rabdare sa cauti, multe carti interesante. Si eu am avut, si as mai fi avut… Nici n-am simtit cand s-a scurs o ora si ceva, cu nasul in carti, cu carti in brate, cu carti asezate pe jos (cele deja alese). Si nu am reusit sa parcurg toate cartile. Abia cand am iesit am realizat ce mult statusem. Am gasit carti pe care le cautam si carti care mi s-au parut interesante, de care auzisem sau pe care aveam de gand sa le citesc.

Marea descoperire a fost Pe firul de paianjen al memoriei a Cellei Serghi, cea pe care, unul din cei de langa Universitate voia sa mi-o dea la 25 de lei. Am luat-o cu 2 lei, intr-o stare nu prea buna, ce-i drept, se cam dezmembreaza, dar e intreaga. De fapt e singura din cele cumparate careia ii zboara paginile, dar nu e o problema, eu stiu sa o citesc cu grija si sunt foarte fericita ca am gasit-o. Are si o dedicatie scrisa de mana, de o anume Rodica. Suna asa: Cand atingi aceasta carte, simti ca atingi un om. Cat de frumoasa dedicatia…

Asadar, de data aceasta m-am intors foarte multumita… si incantata… a meritat efortul. Cu siguranta voi repeta experienta, mai ales ca dorintele mele in materie de carti sunt nestavilite. Cu putin noroc, se gasesc si carti mai noi la preturi mici.Totul e sa ai rabdare sa cauti. Si cand vine vorba de carti, mie nu-mi lipseste.

Voi colindati anticariatele sau preferati cartile noi? E adevarat ca nimic nu se compara cu mirosul unei carti noi, dar si cartile vechi, trecute prin cine stie cate maini si prin fata cine stie cator perechi de ochi curiosi, au farmecul lor. Si, in plus, sunt mai ieftine – ca tot suntem in criza.

#anticariat #carte #carti #cella serghi #impresii #Pe firul de paianjen al memoriei