Recunosc ca am avut o perioada in adolescenta cand citeam ultima pagina a unei carti, curioasa fiind cum se termina povestea, inainte sa ajung la final. Dar numai o pagina, ultima, nu mai mult.

Acum mi se intampla sa vad mai intai filmul si abia apoi sa citesc cartea. Dar, desi stiu dinainte cum se va termina totul, lectura nu este mai putin placuta pentru mine. Lucrul acesta a fost dovedit stiintific de curand: o echipa de psihologi din Statele Unite ale Americii a dovedit ca un final asteptat sporeste placerea lecturii.

Cum au ajuns la aceasta concluzie? Psihologii au inmanat subiectilor 12 nuvele si povestiri scrise de autori precum Agatha Christie, Roald Dahl si John Updike. Unele erau in forma lor originala, in timp ce altele aveau inserate paragrafe ce contineau spoilere. Fiecare versiune a fost citita de cel putin 30 de persoane. Si, ce credeti?

“Subjects significantly preferred the spoiled versions of ironic-twist stories, where, for example, it was revealed before reading that a condemned man’s daring escape is all a fantasy before the noose snaps tight around his neck. The same held true for mysteries. Knowing ahead of time that Poirot will discover that the apparent target of attempted murder is, in fact, the perpetrator not only didn’t hurt enjoyment of the story but actually improved it.”

De obicei, in cazul romanelor politiste imi place sa incerc sa descopar criminalul pe cont propriu, dar cum arareori si reusesc, poate ca daca il stiu dinainte ma concentrez mai bine asupra faptelor si a detaliilor. Asadar, din acest punct de vedere, poate fi un avantaj. Dar stiu ca nu toti sunt de aceeasi parere, asa ca va intreb pe voi? Va deranjeaza sa stiti dinainte cum se va termina o carte? Si daca da, intr-o asemenea masura incat sa nu o mai cititi?

Nu pot sa nu ma gandesc la povestea lui Romeo si Julieta, cu finalul tragic binecunoscut. Cum ar fi daca nimeni nu ar mai citi-o?

Sursa

#Agatha Christie #club de carte #final #john updike #roald dahl #spoiler