De vorba despre FILTM 5 cu cei 5 organizatori

de / November 8th, 2016 / 471 vizualizari

Dincolo de pupitrul unui festival se află întotdeauna o armată de oameni care muncesc zi și noapte ca lucrurile să meargă uns, invitații să fie mulțumiți, publicul să fie entuziast și satisfăcut, iar ediția ce tocmai se încheie să fie o bază solidă pentru edițiile ce urmează. De departe cel mai mare este consumul psihic pe care îl constituie un asemenea demers, nopți nedormite, program de respectat la minut, promovare.

A cincea ediție a Festivalului Internațional de Literatură de la Timișoara (FILTM) s-a încheiat. A fost, pur subiectiv judecând, cea mai bună ediție de până acum. Întotdeauna lumea e entuziasmată să discute despre invitați, ce au spus, ce au făcut, mici bârfe de după cortină. Pe mine însă mă macină azi curiozitatea despre munca sisifică depusă de echipa de 5 oameni din spatele FILTM. Așadar, am vrut să aflu părerile lor, pentru că sunt convinsă că lumea nu apreciază munca lor la adevărata valoare!

filtm3

Seară dedicată prozei: Clara Uson (Spania), Marius Chivu, Borco Ilin. Amfitrion: Bogdan-Alexandru Stănescu

  1. Ce înseamnă pentru voi FILTM? Ce implică organizarea acestui festival? Cu cât timp înainte începeți pregătirile? Cum alegeți invitații?

Oana Boca Stănescu: Pentru mine, FILTM înseamnă împlinirea unui vis din facultate: aceea de a continua întâlnirea cu cărțile autorilor din spațiul Europei Centrale și de Sud-Est – o pasiunea pe care mi-am trecut-o inclusiv în CV, numai că, de data aceasta, în prezența autorilor înșiși. Iar ca profesionist în comunicare, înseamnă bucuria de a încerca așezarea în peisajul cultural autohton a unui festival-brand, inițiat cu atenție la detalii și dezvoltat pe verticală, pas cu pas, detalii care se văd și în selecția invitaților, în alegerea cărora nu avem drept prim criteriu de selecție sonoritatea-numelor-și-atât. Cât privește detalii organizatorice, ca la orice proiect, acestea rămân după cortină și e bine că se întâmplă așa. Oricum, este vorba despre întâmplări normale, aproape plicticoase: cel mai important este faptul că ele se desfășoară într-o perioadă generoasă de timp, iar pentru asta trebuie să mulțumim încă o dată autorităților locale din Timișoara, care au ales să fie alături de noi. Mai mult, ne comunică detaliile legate de buget încă de la începutul anului, astfel încât noi avem la dispoziție aproape nouă luni să găsim cele mai inteligente întrebuințări pentru bugetul pe care îl avem la dispoziție. Nu vreți să știți ce înseamnă să defilezi într-un proiect pentru care încerci o artitectură „în gol”, fără să știi dacă vei reuși să și găsești în mod concret finanțarea!

Ioana Gruenwald: FILTM înseamnă, alături de Gala Bun de Tipar, un proiect gândit de la zero, pe fugă, ce-i drept, dar iată că a depășit cu mult toate “așteptările” părinților săi. Pregătirile nu se deosebesc cu nimic de pregătirile oricărui proiect cultural care implică invitați din străinătate – aceștia încep să fie contactați cam începând cu luna februarie a anului respectiv. Discuțiile durează ceva timp și uneori ești nevoit să modifici line-up-ul din mers. Unii renunță, trebuie să iei de la capăt corespondența cu alți autori. De aceea e bine să ai la fiecare invitat cel puțin o varianta B. Cel mai greu este să păstrezi conceptul proiectului chiar și atunci când ți-ai epuizat toate variantele. Până acum, zic eu, am reușit.

Robert Şerban: FILTM este, pentru mine, un mod de a împărtăși, alături de cunoscuți și necunoscuți, de oameni publici și de anonimi (pentru că nu le știu numele tuturor celor din sală, sunt câteva sute!), bucuria de a fi în mijlocul literaturii și al celor care o scriu. Dacă cititul este, de regulă, un act solitar, FILTM face din el unul public și spectaculos. Cam cu un an înainte schițăm coordonatele viitorului FILTM, iar cam cu câteva luni, 3, 4 – cam știm cine, ce și de ce. Cât despre energia pe care o cere un astfel de eveniment, numai fetele din echipă pot vorbi mai mult decât mine. Și cred că și mai bine…

Raluca Selejan: Pentru mine, FILTM este una din cele mai frumoase perioade ale anului, dincolo de faptul de a fi un eveniment la care pun mult suflet şi la care mă gândesc tot anul, are loc şi în luna mea preferată, octombrie. Poate fi descris, pe foarte scurt, ca o săptămână intensă de lucru în care mă bucur de prieteni buni şi în care cunosc prieteni noi, în care se adună sute de oameni la evenimentele pe care le organizăm, în care văd public şi invitaţi fericiţi să se întâlnească unii cu ceilalţi. Acum, pe foarte scurt, organizarea ediţiei viitoare începe în timpul desfăşurării ediţiei prezente, când ne adunăm toată echipa, Timişoara – Bucureşti şi discutăm, facem planuri, ne vin idei, tragem concluzii, luăm pulsul oraşului în timpul festivalului. Invitaţii şi comunicarea noastră se concentrează în jurul conceptului „La Vest de Est/ La Est de Vest”, încercând să aducem la un loc autori din spaţiul central european.

Oana Doboşi-Potcoavă: Cred că am mai spus-o și cu alte ocazii, de când m-am întors din Franța, FILTM este cel mai drag proiect profesional în care m-am implicat și care e o reușită. An de an creștem câte puțin, așa cum e sănătos să se întâmple. Și mai cred că FILTM este cel mai important proiect literar pe care îl are Timișoara la ora actuală.

filtm2

Mircea Cărtărescu în dialog cu Ludmila Ulițkaia. Amfitrion: Mircea Vasilescu

  1. A cincea ediție FILTM a fost, pur subiectiv judecând, cea mai bună de până acum. Cum ați simțit evenimentele, întâlnirile?

Oana Boca Stănescu: Ediția din 2016 a fost cea mai de succes de până acum, asta și pentru că ne-am îngrijit ca arhitectura programului din acest an să exprime și mai evident planul nostru de a descoperi diversitatea peisajului literar european contemporan, atât de divers, deși este așezat sub circumstanțe istorice asemănătoare. Cred că cele două conferințe desfășurate în parteneriat cu Univeritatea de Vest din Timișoara au dat un bun start ediției din acest an și au conturat și mai mult imaginea FILTM, a unui proiect cu o misiune!

Ioana Gruenwald: Nu cred că este momentul să facem ierarhii, chiar dacă ne aflăm la a 5 a ediție. Eu de pildă sunt încă fană a primei ediții, sper să îmi treacă. Anul acesta lucrurile au mers bine, fără disfunctionalități, sprijinul celor din Timișoara a fost hotărâtor și aș vrea să le mulțumesc încă o dată tuturor: mă refer aici în primul rând la sprijinul instituțional, al Primăriei Timișoara și Consiliului Județean și apoi sprijinul timișorenilor care au muncit alături de noi pentru festival.

Robert Şerban: Eu sunt tensionat când sunt gazdă, sunt turat, deși, poate, nu se vede. (Dar se aude?) Așa că nu pot fi decât subiectiv. Însă cum toată lumea spune că a ieșit grozav, cine sunt eu să pot contrazice o lume întreagă?

Raluca Selejan: Asta înseamnă că trebuie să o ţinem tot aşa, din cea mai bună ediţie în cea mai bună, de la un an la altul, nu? Chiar cred că FILTM este un festival care crește frumos, natural, de la ediţie la ediţie. Aş putea vorbi despre întâlnirile care au loc în culise, atunci când vin invitaţii, atunci când lucrezi cu echipa de organizare şi cu voluntarii, atunci când ţii legătura cu partenerii şi cu locaţiile de desfăşurare a evenimentelor, când fugi după roll-up-uri şi printuri, când alergi spre muzeu să pregăteşti sonorizarea şi logistica desfăşurării evenimentelor – multe detalii pe care orice organizator de evenimente le cunoaşte. De obicei dau mailuri şi sms-uri şi mă coordonez cu echipa de voluntari pentru mişcările de după ce se încheie seara de lectură şi în ziua următoare, în general sunt cu mintea la paşii următori. Simt evenimetele ca fiind intense – pentru mine aşa sunt, simt o tensiune şi o curiozitate în Sala Barocă, ca un joc între invitaţi şi public. Mă bucur când văd publicul ieşind mulţumit şi încărcat de la întâlnirea cu invitaţii, când văd autorii la fel de mulţumiţi şi când ştiu că toate au mers bine, dincolo de micile şi inevitabilele ‘neaşteptate’. Simt că facem bine ce facem şi asta o ştim tocmai de publicul nostru, care e tot mai numeros, de la an la an şi fără de care întâlnirile nu şi-ar avea rostul.

Oana Doboşi-Potcoavă: Nu știu sigur dacă a cincea ediție a fost cea mai bună de până acum, și celelalte cred că au fost la fel de bune, dar cert e că a fost cea mai diversă prin faptul că ne-am adresat mai multor tipuri de public.

florin-bican

Florin Bican s-a întâlnit cu elevii de la Colegiul Naţional de Artă „Ion Vidu” / amfitrioni: prof. Viorica Gyovai și prof. Eugenia Ologu

  1. M-am bucurat de inițiativa readucerii literaturii pentru copii în fața publicului, în special prin vizitele scriitorilor în școli. Cum vi s-a părut impactul acestor întâlniri asupra copiilor?

Oana Boca Stănescu: Aici o să aduc în discuție identitatea mea de părinte și credința mea că educația pentru lectură are sens atât cât oamenii mai pot fi educați în acest sens.

Ioana Gruenwald: Este pentru prima oară că am adus scriitori pentru copii la Timișoara. Acum cinci ani ar fi fost mult mai greu, dacă ne gândim că abia în ultimii ani s-au hotărât editurile de la noi să “riște” publicarea unor autori români. S-a dovedit că riscul era inexistent, toți acești scriitori trebuiau descoperiți mai devreme, ar fi avut între timp mai multe cărți scrise. Dar mai bine mai târziu decât… Cele trei întâlniri cu Ioana Nicolaie, Adina Popescu și Florin Bican au fost un succes incontestabil și se constituie în “elementul nou” pe care orice ediție e datoare să îl aducă.

Robert Şerban: E grozav că elevii nu-i mai lasă pe scriitori să plece, iar scriitorii nu se dau duși nici după ce a sunat clopoțelul de minute bune. Vrem să avem cititori, vrem să avem lângă noi oameni cu imaginație, cu vocabular, cu maniere, inteligenți, atunci trebuie să le venim în întâmpinare, să nu așteptăm minuni. Copiiilor le plac inșii dezinvolți, limbuți, haioși, altfel. Și chiar așa sunt scriitorii! Da, întâlnirile cu școlari vor fi puncte forte și în festivalurile ce vor veni.

Raluca Selejan: În 2015 a fost prima dată când am dus autorii FILTM la întâlniri cu elevii de liceu, era ceva ce ne doream să punem în aplicare şi datorită feedback-ului de anul trecut, am continuat întâlnirile şi la această ediţie. Atât scriitorii, cât şi voluntarii care i-au însoţit au venit încântanţi din şcoli, au fost foarte bine primiţi, iar elevii au interacţionat foarte bine, au pus întrebări, au luat autografe, şi-au făcut poze şi, nu doar asta, dar o parte dintre aceştia au venit şi la serile de lectură de la Sala Barocă, pentru a-i revedea pe cei ce fuseseră dimineaţă la ei la şcoală. Ceea ce înseamnă că am câştigat public nou cu această deschidere spre ei. Ce poate fi mai frumos decât să atragi adolescenţii spre cărţi, lecturi şi întâlniri cu scriitori în viaţă? Dar, aşa este, anul acesta unul din elementele de noutate a fost deschiderea către cei mai mici dintre cititori, elevii de şcoală generală. Am avut trei evenimente cu autori români pentru copii: Ioana Nicolaie, Adina Popescu şi Florin Bican. Cred că educaţia pentru lectură începe din copilărie, iar dacă noi, FILTM-ul, avem posibilitatea să facem asta, se impune să nu dezamăgim.

Oana Doboşi-Potcoavă: De când am început aceste întâlniri, ele au fost privite cu succes atât de micii cititori, cât și de scriitori. Pentru a încuraja și a dezvolta lectura, credem că e foarte important ca elevii să cunoască scriitorii în carne și oase.

ioana-nicolaie

Ioana Nicolaie s-a întâlnit cu elevii de la Colegiul Naţional „C.D. Loga” / amfitrioană: prof. Ileana Crașovan

Pentru mine, FILTM 2016 a fost o cavalcadă de sentimente. Când ești mama unui toddler timid, dar ești și #proudserialreader, și îți dorești să participi la evenimentele culturale din oraș, dar trebuie să îl iei peste tot cu tine, mulțumești Divinității că ai un copil extrem de cuminte și fascinat de litere și culori și mai ales obișnuit cu astfel de activități, aşa că poți savura liniștită fiecare cuvânt rostit de invitați!

FILTM ediția a 5-a a început cu full house la Mircea Cărtărescu în dialog cu Ludmila Ulițkaia, amfitrion Mircea Vasilescu! Noi am stat cuminți în spatele sălii, lângă cea mai apropiată uşă! Seara de poezie a fost cu cântec. Ne-am urnit greu, Greuceanu nu avea chef de evenimente cu public numeros, s-a războit el cu el și el cu mine și în final nu a vrut efectiv să intre în sală. Paie pe foc a pus un nene cu barbă, pe care l-a zărit intrând în sală (fobie de oameni a căror mimică nu o poate vedea complet, deh!). Din holul Muzeului de Artă am ascultat prin uşa întredeschisă câteva lecturi și ne-am întors mult prea repede acasă. Seara prozei a fost mai liniștită, ne-am așezat cuminți în ultima bancă și a vizionat desene animate pe telefon pe tot parcursul evenimentului, iar eu m-am delectat cu niște lecturi senzaționale.

Ce a citit fiecare invitat la FILTM 5 poate fi regăsit pe siteul festivalului: www.filtm.ro, iar poze care au surprins atmosfera senzațională, pe pagina de Facebook, aici >>

Abia aștept ediția 2017! Greuceanu va fi mai mare, mai răbdător, iar eu, mai înțeleptă!

Foto cover: FILTM 

# # # # # #

Patricia Lidia

Inginer, femeie și mamă în viața reală, autor de texte pentru copii și jurnalist cultural neoficial în viața virtuală...

4 Comentarii

Comenteaza

Scrie un comentariu

Alte articole
asemantoare