“De pe bancile scolii in inchisorile comuniste” in liceele bucurestene
Joi, 31 martie, si vineri, 1 aprilie 2011, scriitoarea Lacramioara Stoenescu va veni mai aproape de elevii din doua licee bucurestene pentru a dezbate alaturi de invitati de seama subiectul cartii De pe bancile scolii in inchisorile comuniste.
Astfel, joi, 31 martie, incepand cu orele 13.00, la Colegiul National „Matei Basarab”, precum si vineri, 1 aprilie, incepand cu orele 14.00, la Colegiul Nationale „Mihai Viteazul”, autoarea isi va prezenta cartea, urmand o discutie libera alaturi de Johanna Groza, profesor la politehnica Davis Sacramento-California, Peter Falk, Dinu Vlad si Chioseaua Marin – membrii organizatiei Frontul de Eliberare Nationala din Matei Basarab.
De pe bancile scolii in inchisorile comuniste este adusa in fata tinerilor de astazi ca o dovada a existentei altor tineri ce, curajosi, intr-un regim antipatriotic, antidemocratic si inuman au ales sa nu plece capul in fata terorii si minciunii si au sfidat un sistem nedrept, in scopul implinirii unor idealuri inalte, dupa cum spune chiar autoarea cartii.
“Cartea Lacramioarei Stoenescu este deopotriva o recuperare a memoriei si un act de justitie morala pentru acei tineri care, sperand cu disperare, au sfidat domnia Raului. Cand totul parea pierdut, ei s-au obstinat sa nu capituleze. Au platit cu ani grei de temnita, cu persecutii oribile pentru curajul verticalitatii. Ar fi necesar ca aceasta carte, onesta, profunda, pasionanta si tulburatoare, sa fie citita de cat mai multi tineri, elevi si studenti, ca un argument pentru demnitate si un antidot impotriva lasitatii, cinismului si conformismului servil.” (Vladimir Tismaneanu)
Cartea a aparut anul trecut la editura Curtea Veche si este cea de-a doua cartea a autoarei, dupa Copii – dusmani ai poporului.
2 Comentarii
Comenteazaradu petrescu / October 26, 2012 la 7:56 pm
Doamna profesoara Lacramioara Stoenescu este o autoare deja consacrata, cu carti pentru care merita sincere felicitari mai ales prin prisma demonstrarii cu succes a traumelor prin care au trecut membrii familiei celor condamnati, fiind vorba de o stigmatizare in bloc.
Este si cazul familiei mele pe parte materna, unde 3 generatii au fost stigmatizate din cauza unui mosier “analfabet” care a primit domiciliu obligatoriu pe viata si a altor 2 persoane (1 membru executat fara judecata, Traian Marinescu-Geagu; 1 membru anchetat 14 luni si condamnat la 1 an de inchsioare prin luarea partiala in considerare a perioadei arestului preventiv) pentru lupta in munti, respectiv sustinerea logistica a organizatiei anticomuniste “Haiducii Muscelului” (grupul din Muntele Rosu) condusa de colonelul martir Gheorghe Arsenescu.
Singura observatie – pe care am si prezentat-o la lansarea celei de-a treia carti (Memoria stigmatelor), pe 9 octombrie 2012, la libraria Mihail Sadoveanu – a fost aceea ca autoarea trebuia sa nu “COSMETIZEZE/DENATUREZE” in cartea “Memoria stigmatelor’ interviul luat lui Alexandru Alexandrescu, alt membru de pe munte al grupului, deja publicat de dansa intr-o alta forma in publicatia trimestriala MEMORIA (revista gandirii arestate) nr. 77. De altfel, observatiile mele la interviul initial, datat tot septembrie 1910 ca si in carte, bazate pe cercetarea aprofundata la CNSAS de catre mine – ca ruda apropiata – sunt prezentate in aceeasi publicatie MEMORIA in cadrul nr. jubiliar 80 (cu numeroase note de subsol, inclusiv linkuri accesate pe internet). Din nefericire, in a celasi nr. 80 d-na Lacramioara Stoenescu prefera sa raspunda printr-un articol care nu contine nici o referinta bibliografica sau linkuri accesabile.
Concluzia fireasca este aceea ca in cazul INTERVIURILOR DE ISTORIE ORALA nu se recomanda operarea de modificari ulterioare (adaugari, scoateri de fraze si paragrafe intregi) pentru ca se ajunge in situatia existentei a 2 interviuri distincte, iar in cazul de fata este vorba de un singur interviu, luat in septembrie 2010.
Din inima, ii doresc mult succes autoarei si sunt convins ca pe viitor, la urmatoarele dansei lucrari va tine cont si de prezentele observatii. Personal, ii recomand sa utilizeze notele de subsol pentru ca este oricand posibil ca memoria sa joace feste atat persoanei intervievate, cat si persoanei care ia interviul.
Radu Petrescu, nepot de strabunica mosier “analfabet” cu D.O., nepot de fiica al preotului-profesor muscelean Gheorghe Cotenescu si nepot de unchi al studentului martir Traian Marinescu-Geagu, ambii comemorati la Memorialul de la Sighet
Bucuresti, 26 octombrie 2012
Lacramioara Stoenescu / December 21, 2012 la 10:24 pm
Domnul Radu Petrescu este patimas si are de aparat o ruda. Eu nu am nimic de aparat. Scriu doar marturisirile facute de Alexandru Alexandrescu. Am corectat ce m-a rugat. Dl Alexandrescu care avea peste 80 de ani si nu s-a exprimat prima data suficient de clar. Memoria ne joaca feste la orice varsta. Ce pretentie are domnul Petrescu la un om de aceasta varsta . Pe patul de moarte m-a rugat sa indreptam tot ce nu era clar. Un mort trebuie respectat.. Cred ca Domnul respectiv e cazul sa inceteze cu vendeta. Eu n-am cosmetizat nimic. Am respectat doar dorinta defunctului. Nu e cazul sa posteze peste tot aceste lucruri care nu se refera decat la un interviu din Memoria stigmatelor nu la De pe bancile scolii. Trebuie sa aratati putina decenta fata de memoria defunctului.
Lacramioara Stoenescu