Mașina asta merge spre târg? Aceasta este întrebarea pe care am auzit-o aproape la fiecare stație între Piața Romană și Piața Presei. La un moment dat am avut impresia că sunt într-o cursă specială către Bookfest. Am privit chipurile din jur, poate mi s-a părut, dar cu toții aveau frunțile senine. Nici măcar norii care se adunau grăbiți deasupra nu putea șterge entuziasmul care îi încerca pe cei care se îndreptau spre locul magic.

Același entuziasm mă învăluia și pe mine, chiar dacă la fiecare pas pe care-l făceam îmi spuneam în gând: să nu plouă, să nu plouă, acum ajung. Când am ajuns în fața pavilionului central, o picătură mare de ploaie s-a oprit pe umărul meu. Un minunt mai târziu intram în Pavilionul C1 și în spatele meu începea să plouă. Am învins ploaia, mi-am zis. Acum să îmbrățișez cărțile și oamenii și…

…așa am întrat într-o nouă poveste. Târgul de carte Bookfest mi s-a așezat în față ca o poveste. Poate că 1 iunie i-a inspirat pe expozanți, dar nicicând nu mi-au sărit în ochi atâtea cărți pentru copii ca anul acesta.

Încă de la intrare, în dreapta era Editura Gama cu o mulțime de cărți pentru prichindei, în fața, la Booklet Fiction, mi-a atras atenția motanul Winston, iar în stânga, imediat după Paladin, standul Cărți pentru copii al Pandorei M – e micuț, dar plin de surprize. Îl veți descoperi ușor dacă vă uitați după un urs panda, mare. Să îl salutați, e foarte prietenos.

Pentru că nu am mai fost pe fugă ca în alți ani, mi-am permis să mă plimb, să fac un tur al târgului, să-mi salut prietenii și abia apoi să fac poze. Cu toate astea, tot am ratat câteva persoane, standuri, lansări la care voiam să ajung. Pentru o vizită la târg, e nevoie de o zi întreagă.

Mi-ar plăcea să vă povestesc despre noutăți, despre reduceri, despre standurile dichisite, despre oamenii care zâmbesc sau, după caz, care nu zâmbesc, dar mi-e că nu mi-ar ajunge o zi să tot scriu. Voi încerca să rezum mai jos câteva detalii ale zilei de ieri și restul poveștii o veți putea completa voi cu pozele pe care le-am urcat deja pe pagina noastră de Facebook.

La editura Publica am descoperit o carte surpriză, Dragostea modernă scrisă de Aziz Ansari, comediantul. Dacă nu ați auzit de el, urmăriți momentul acesta și e foarte posibil să vă doriți și cartea. Voi reveni cu impresii după lectură.

Prietenii de la Trei au venit cu noul volum semnat de Joel Dicker, Cartea clanului din Baltimore. Este un must-have pentru fanii autorului și știu că sunt mulți prin zonă. Noi am avut un interviu cu autorul și, cu siguranță, vom reveni cu impresii despre noua carte.

În standul editurii Pandora M, Cărți pentru copii, l-am descoperit pe Mog, pisica uitucă de Judith Kerr. Pentru că se știe că îmi plac pisicile sau poate pentru că am purtat un tricou cu pisică, am primit cadou un set complet Mog. Nu numai că am cărticica – pe care am citit-o cum am ajuns acasă și vă asigur că e minunată! – dar am și cană, rucsac și magnet de frigider cu Mog. Am fost ascultătoare și am luat pisica acasă. Așa să faceți și voi! E pentru copiii de lângă voi sau pentru voi (dacă iubiți pisicile).

La Corint mi-a atras atenția Magonia, o nouă serie fantastică. Am citit descrierea, mi-a plăcut. Și mai mult mi-a plăcut coperta. M-a dus cu gândul la tatuajul lui Tris din Divergent. Apoi, cât am făcut poze, nu m-am putut abține să nu mă uit în coșul de bunătăți. Sunt reduceri, sunt foarte multe cărți la super prețuri. Să mergeți să vedeți!

Dacă treci pe lângă standul editurii ALL nu ai cum să nu te oprești să vezi peretele pe care sunt expuse cărțile lui Musso sau ale Ceceliei Ahern. Le-aș fi luat pe toate acasă chiar dacă pe cele mai multe dintre ele le am deja.

Mi-a mai plăcut foarte mult standul editurii Litera și, în mod special, peretele pe care sunt așezate cărțile imprintului Introspectiv. Am recomandat și recomand de câte ori am ocazia cartea Jocul vieții și cum să-l jucăm scrisă de Florence Scovel Shinn. Vă recomand să mergeți să o răsfoiți. Sigur nu o veți putea lăsa din mână.

La Polirom este un perete întreg cu seria Top10+. Cărțile acestea îmi plac foarte mult, sunt perfecte pentru a le lua în geantă, sunt mici și numai bune de citit, ca să nu mai zic de titluri. Sunt de luat acasă. Ce nu mi-a plăcut la Polirom e că au avut foarte puține titluri din colecția Chic și, mai mult, au fost așezate undeva într-un colț. Bijuteriile acestea ar trebui să aibă un perete al lor.

Standul prietenilor de la Nemira mi-a plăcut întotdeauna. Este ușor de vizitat astfel încât să nu lași niciun colțișor neexplorat, pornești din punctul A și ajungi în B fără a exista riscul că e ceva ce ai ratat. Următorul drum e din B în A, trebuie să alegi dintre cărțile care ți-au făcut cu ochiul și partea asta e dificilă. Sunt prea multe cărți și prea puține mâini pentru a căra tot ce am vrea să luam acasă.

Următoarea oprire – standul celor de la Art. M-am uitat o vreme peste titluri așteptând să se elibereze unul dintre reprezentanții editurii pentru a întreba ceva. Nu am îndrăznit să deranjez căci aveau loc discuții foarte serioase cu cei mici. A fost unul dintre momentele cele mai frumoase pe care le-am notat mental pentru vi le povesti. Unul dintre copii, un băiețel de vreo 10-12 ani o chestiona pe doamna din stand în privința cărților. În general, există tendința de a-i trata pe copii ca pe niște… copii. Știți voi, vorbitul acela specific, ce cărțicică ai dori, uite un cățeluș, etc. Dar nu, doamna îl trata ca pe un cititor. Iar el, citiorul, se comporta ca atare. Voia o carte de aventuri, nu pe aceea (Toate pânzele sus), o citise, voia altceva, o noutate. Am urmărit dialogul un timp, apoi, cu zâmbet și felicitări doamnei și copilului (în gând, desigur), m-am îndreptat spre altcineva. Dialogurile între cititori nu trebuie întrerupte. Curiozitatea mea a fost satisfăcută: e foarte posibil ca volumul 3 al seriei Miss Peregrine să apară în perioada următoare – eu așteptam cartea abia la Gaudeamus – și sunt foarte încântată de veste. Să fim cu ochii pe editura Art.

Voi încheia plimbarea nu cu un stand, ci cu un loc în care sunt prezentate o serie de plante – lămpi decorative, Terarii. Sunt atât de frumoase, că nu ai cum să nu le vezi. Sunt la trecerea dinspre pavilionul C1 (pe lângă editura Publica) spre C2, imediat în partea stângă. Să cereți detalii despre ele! Eu am primit deja catalogul pe email și sunt fascinată de idee. În plus, plantele se udă la o lună. Cadoul perfect – pentru mine, pentru prieteni, pentru cititori.

Aceasta este povestea mea, pe scurt, de la Bookfest 2016. Mai multe imagini de la fiecare stand menționat mai sus, dar și altele foarte frumoase și pline de surprize, vă invit să vedeți în albumul nostru de pe pagina de Facebook aici >>

Dacă ați fost la târg, vă aștept cu impresii, mai jos, în zona de comentarii. Ce v-a plăcut, ce nu v-a plăcut, ce cărți v-ați cumpărat, cum vi s-au părut ofertele?

#bookfest 2016 #cititori #club de carte #serial readers #targ de carte