Recenzie Trei pe doua biciclete scrisa de "cornelia.popa"

• 1
• 2
• 3
• 4
• 5

Dorind să se îndepărteze puțin de rutină și de sarcinile familiare, Jerome și Harris acceptă propunerea prietenului lor burlac, George, de a se aventura într-o călătorie ca-ntre bărbați. Ca nu cumva soțiile celor doi să fie dornice să vină și ele, aceștia se gândesc la o locație neinteresantă pentru ele și totodată la un mod de a călători nu foarte obișnuit pentru ele, și astfel decid să pornească într-o excursie pe biciclete prin Pădurea Neagră, Germania – unul pe bicicletă și ceilalți doi pe-un tandem (bicicletă pentru două persoane).

Pe lângă relatarea unor momente amuzante de care-și amintesc cei trei prieteni (una ar fi cea în care Harris și soția sa se plimbau pe tandem și cea din urmă, neînțelegând ce-i spuse soțul ei, sare de pe bicicletă și Harris nu-și dă seama, continuând să pedaleze. Abia după jumătate de zi își dă seama că lipsește ceva și atunci observă că-i lipsește soția din spate și se întoarce să o caute) și unele probleme ce le întâmpină pe durata călătoriei (cum încurcă Harris bicicleta lui George cu bicicleta altcuiva și o ia din tren), autorul relatează anumite aspecte ale poporului german. Mai bine spus, el face o comparație între acesta și poporul englez: primul respectă cu rigurozitate o serie de reguli, iar cel din urmă ia în derâdere cam tot ce ține de ordine și disciplină în societate și nu numai. Aceste comportamente prezentându-se ca două extremități: poporul german exagerează uneori cu atâta corectitudine, pe când englezii nu pun deloc accent pe acest lucru.

Această antiteză, consider eu, încearcă să evidențieze faptul că este important să știm să ne stabilim un echilibru în viața noastră, în modul nostru de a fi și de a ne comporta în societate. Acest echilibru aduce armonie și ne ajută să nu ne îndreptăm către nici o extremă. Ce-i prea mult strică!

„Vă las să vă gătiți singuri mâncarea. Luați o inimă omenească sau două, asortate; un mănunchi de pasiuni umane - nu sunt prea multe, cel mult jumătate de duzină; așezonați-le pe un amestec de bine și rău; dați-i gust cu sosul de moarte și serviți totul unde și când doriți.”