Recenzie Narcis si gura-de-aur scrisa de "Adelydda"

• 1
• 2
• 3
• 4
• 5

Acest roman interesant vorbeşte despre povestea unui tânăr numit Gură-de Aur ce pleacă în lume după ce nu şi-a găsit adevărata vocaţie la mânăstire. Pe de altă parte, Narcis este personajul cu calităţi deosebite, corect şi virtuos. Gură-de-Aur porneşte în lumea largă şi după ce timp de câţiva ani cunoaşte plăcerile carnale ale păcatului…ajunge să îl reîntâlnească pe cel mai stimat dintre profesorii, pe Narcis.
Hesse descrie în amănunt cele două personaje, folosindu-se de un limbaj aparte…deosebit.
La final, Gură-de-Aur se întoarce sub aripa ocrotitoare a mentorului său…devenind sculptor al mânăstirii. Recomand acest roman deosebit.
“Ce-ar fi raţiunea şi luciditatea, pentru cel ce n-a cunoscut ameţeala, ce-ar fi voluptatea simţurilor dacă în spatele ei nu s-ar ascunde moartea, şi ce-ar fi dragostea, fără eterna duşmănie neîmpăcată a sexelor?”
”A găsi la fiecare om trăsăturile care-l deosebesc de ceilalţi înseamnă a-l cunoaşte.”
”Moartea şi plăcerea sunt una. Mama este Eva, ea este izvorul fericirii şi izvorul morţii, ea naşte veşnic, ucide veşnic, în ea se amestecă dragostea şi cruzimea.”
”Toată existenţa părea să se întemeieze pe dualitate, pe contrarii; erai femeie sau bărbat, vagabond sau burghez, raţional sau simţitor – nicăieri nu puteai trăi concomitent inspiraţia şi expiraţia, bărbăţia şi feminitatea, libertatea şi ordinea, instinctul şi spiritul, întodeauna unul trebuia plătit cu pierderea celuilalt, şi întodeauna şi unul, şi celălalt erau la fel de importante şi demne de a fi dorite!”
”Fără mamă nu se poate iubi. Fără mamă nu se poate muri.”
”În măsura în care am ajuns să cunosc oamenii, cu toţii suntem puţin înclinaţi, mai ales în tinereţe, să confundăm providenţa cu dorinţele noastre.”