Recenzie Dragostea nu-mi da pace scrisa de "Silvia1988"

• 1
• 2
• 3
• 4
• 5

Desi a doua parte a seriei nu mi s-a parut stralucita, am decis sa citesc si continuarea. Pot spune ca lectura a picat destul de bine, in sensul ca m-a delectat intr-un mod foarte placut. Desi stilul este identic cu al partii anterioare “Dragostea nu-i de mine”, actiunea e ceva mai stufoasa si mai interesanta.
Dezamagita de relatia ratata cu Edgar si de aventura cu “nenorocitul” de David, Monica se muta la New York, in cautarea unei slujbe ca redactor la Vanity Fair. Am intuit chiar inainte sa citesc propriu zis, ca aici autoarea va face o analogie cu un personaj de film celebru: strada pe care Monica s-a mutat cu chirie in New York este cea pe care a stat Carrie Bradshaw in “Sex and the City”.
New York-ul ii aduce Monicai cosmarul vietii ei. Lecturand acest roman, nu poti sa te gandesti decat “Vai, prin cate trece femeia asta…!”. Viata ei cuprinde cele mai stanjenitoare si frustrante momente, pe care o femeie le poate trai, iar de-a lungul povestii, acestea iau amploare. Oricum, ideea e ca incet incet, cu pasi mici dar siguri, fata noastra reuseste sa treaca peste toate cu succes. Problemele isi gasesc rezolvarea, de la cele profesionale la cele personale, autoarea oferindu-i protagonistei si acel minim de noroc uman pe care-l au majoritatea dintre noi.
In rest… stilul simplu e presarat cu umor (am ras copios la multe pasaje), se face haz de necaz, se pastreaza tonul optimist chiar si cand situatia e dezastruoasa. Pentru toate femeile carora viata si dragostea le-a dat de furca, cartea poate fi o pastila de incurajare (cu conditiile aferente de a nu abandona lupta niciun moment si de a te ridica si trece mai departe cand primesti un branci) iar pentru cele norocoase, un motiv in plus sa aprecieze ceea ce au deja.
In opinia mea cartea are un mesaj nobil, de incurajare, destinat femeii care traieste in secolul XXI si care s-a confruntat macar o data in viata cu una dintre problemele Monicai.