Recenzie Revolta (jocurile foamei) scrisa de "MissValery"

• 1
• 2
• 3
• 4
• 5

Stiu, ma repet, dar nu am ce-i face. Trebuie sa profit de fiecare ocazie si sa imi marturisesc profunda apreciere pentru cartile lui Suzanne Collins. Revolta (Mockinjay, in original) vine sa incheie (fericit, dupa parerea mea) trilogia care nu m-a lasat sa dorm.

Desi de data aceasta nu mai avem de-a face cu nicio editie a Jocurilor Foamei, Revolta este cea mai violenta dintre toate cele trei carti. Katniss isi asuma pana la urma rolul de lider al rebelilor, dovedind ca nu degeaba a fost asemanata cu o gaita-zeflemitoare (Mockingjay), pasarea hibrid care nu ar fi trebuit sa existe. Asa cum nici katniss nu ar fi trebuit, daca ar fi sa il intrebati pe Presedintele Snow.

Deznodamantul neasteptat al editiei aniversare a Jocurilor, precum si noile informatii pe care este nevoita sa le asimileze: distrugerea Districtului 12, separarea de Peeta si constientizarea chinurilor la care este supus acesta, o destablizeaza pe Katniss. Nu stie in cine sa mai aiba incredere sau daca ar trebui sa mai aiba incredere in cineva. Ea accepta pana la urma sa se implice in lupta impotriva Capitolului, nu fara a-si impune mai intai propriile conditii: toti fostii castigatori ai Jocurilor sa capete imunitate si Presedintele Snow sa fie lasat pe mana ei.

Revolta districtelor se transforma intr-un adevarat razboi, ceea ce duce, inevitabil, la pierderea a numeroase vieti omenesti (inclusiv a unor personaje pe care am ajuns sa le indragim). Finalul, de data aceasta mai previzibil, este cat de fericit se poate in conditiile date. Dupa toata atmosfera aceea gri, nu strica o tusa de roz pal, datatoare de speranta. Si cam atat pot sa spun fara sa divulg prea multe dintr-o carte care merita traita pagina cu pagina.

Jocurile Foamei: o experienta literara (si cinematografica) de neratat. Adevarat sau nu? Adevarat.