Recenzie Valul pictat scrisa de "zadie"

• 1
• 2
• 3
• 4
• 5

” Zadarnic ridicați voi vălul cel pictat pe care trăitorii îl botează viață. ” Percy Bysshe Shelley, Nu ridicați voi vălul cel pictat...

Citez motto-ul romanului pentru ca urmarind filmul nu reuseam sa inteleg de unde i se trage titlul. Sper sa nu fiu singura, pentru ca altfel, aceasta recenzie nu numai ca nu isi va indeplini scopul, dar voi fi irosit timp pretios elucidand un mister inexistent.
Dar sa incepem cu inceputul. Am descoperit cartea prin intermediul actritei mele preferate, Naomi Watts, considerand ca daca ea si Edward Norton au iubit cartea indeajuns de mult incat sa o considere demna de un scenariu, sfarsind prin a produce impreuna filmul, atunci cine sunt eu sa o neglijez. Stiu… nu a fost tocmai o abordare ortodoxa a problemei, insa traiam vremuri sarace in recomandari de carte, asa ca m-am lasat purtata de coloana sonora exceptionala a filmului si de peisajele uluitoare, si mi-am spus ca nu am nimic de pierdut.
Cartea, spre deosebire de abordarea comerciala a ecranizarii, trateaza nu uniunea inexplicabila a doua fiinte total opuse, ci situatia femeii adulterine.
Kitty Fane, o tanara rasfatata, vede in superficialitatea burgheziei londoneze, refugiul ideal, in timp ce Walter, un bacteriolog apreciat, dar timid, este obisnuit sa se dedice in totalitate muncii sale. In ciuda diferentelor de caracter, Walter se indragosteste iremediabil de Kitty, si, deloc suprinzator pentru aceea vreme, Kitty se vede obligata de circumstante sa ii accepte cererea spontana. Daca Kitty ia calea infidelitatii, pentru Walter, casnicia pare sa ii dea un nou sens vietii. Totusi, lucrurile iau o cu totul alta turnura atunci cand descopera de infidelitatea sotiei sale. Gelozia il impinge la a-i propune sotiei sale doua alternative: divortul, in conditiile in care Charlie ar accepta legalizarea relatiei lor, sau plecarea imediata intr-un oras din centrul Chinei, care cazuse prada unei epidemii de holera.
Nu…nu este o poveste de dragoste, nu e nimic din ceea ce varianta hollywoodiana ne-a lasat sa credem… dar este o poveste despre ispasire.

In spiritul stilului cartii, voi incheia recenzia mea aici...lasand ceva lipsa...ce? voi lasa cititorul sa descopere.