Recenzie Suflete damnate scrisa de "andreeatoma"
Propune aceasta cartePentru a propune cartea trebuie sa te autentifici.
Acum citesc aceasta cartePentru a salva cartea trebuie sa te autentifici.
Vreau sa citesc aceasta cartePentru a salva cartea trebuie sa te autentifici.
Am citit aceasta cartePentru a salva cartea trebuie sa te autentifici.
| Numele cartii: | Suflete damnate |
| Autor (i): | Yrsa Sigurdardottir |
andreeatoma pe 2011-06-22 14:03:02
Rating:
E prima oara, cred, cand incep recenzia atat de aproape de finalul unei carti…de regula, incep sa scriu cand sunt inca la jumatate, pentru a consemna in stare proaspata emotiile si detaliile de pe parcursul lecturii, cand inca nu am conturata nicio idee despre final si pot reda fidel impresiile de pe parcursul lecturii, nu cele finale. Acum, insa, nu am reusit sa fac asta, desi cartea m-a captivat foarte mult, intamplarile stranii si investigatia incalcita sunt foarte palpitante. Totusi, nu o pot povesti, oricat as incerca. Insa pot spune ca e foarte bine condimentata, are tot ce-i trebuie unui thriller politist…mai ales fantome, care par sa fie sursa misterelor ce le dau batai de cap celor ce fac investigatii in acest caz. Ca o noutate, investigatia principala are ca protagonista o avocata si nu un detectiv, o avocata inarmata cu mult curaj si perspicacitate, care se aventureaza pe firele intortocheate ale acestei povesti, ce tes o punte intre terifiantele intamplari din trecut si cele nu mai putin macabre din prezent. Ce rol joaca straniile conace parasite de zeci de ani? Ce mistere zac ascunse intre zidurile lor tacute si infioratoare?... aproape ca simti aerul vechi inchis in incaperile lor si, ca intr-un film alb-negru-gri, vezi imaginile celor ce au locuit cu multi ani in urma…dramele lor, tragediile ce au marcat existenta lor si a urmasilor lor…Personaje asupra carora planeaza suspiciunea, aproape fiecare pare ca ascunde ceva…oricine ar putea fi ucigasul celor doua persoane intre care aparent nu se intrevede nicio legatura…misterul pluteste in aer, pericolele par sa pandeasca la fiecare pas…atat de straniu…imaginea fetitei ce apare in primele pagini ale cartii m-a urmarit pe parcursul intregii lecturi…pana si un banal desen al unui copil devine infricosator… |
|




