Recenzie Fundatia scrisa de "Costin Beda"



Recenzie Fundatia scrisa de Propune aceasta cartePentru a propune cartea trebuie sa te autentifici. Acum citesc aceasta cartePentru a salva cartea trebuie sa te autentifici. Vreau sa citesc aceasta cartePentru a salva cartea trebuie sa te autentifici. Am citit aceasta cartePentru a salva cartea trebuie sa te autentifici.
CUMPARA CARTEA Pret Magazin
Fundatia 26.99 lei *
Fundatia 30.6 lei *
Fundatia 34 lei *

* Preturile pot fi diferite pe siteurile partenere in functie de promotiile lor curente.

Numele cartii: Fundatia
Autor (i): Isaac Asimov
Costin Beda Costin Beda pe 2018-06-10 20:22:52 Rating:

Romanul Fundația este, în opinia mea personală, o lectură necesară oricărui cititor, indiferent de preferințele literare. Ba mai mult, aș putea afirma că este o carte etalon din literatura SF. Și cum să nu fie, atunci când autorul, Isaac Asimov, se numără printre cei mai cunoscuți scriitori din acest domeniu, completând podiumul “celor trei mari” al acestui gen, alături de Arthur C. Clarke și Robert A. Heinlein. Asimov nu a fost numai autorul seriei Fundația (da, este o serie ce conține 7 volume), pe lângă multe alte romane, ci și un om de știință specializat în biochimie, având publicate și o sumedenie de cărți și articole de non-ficțiune.

Fundația ne poartă într-un Univers situat la mii de ani în viitor, pe planeta Trantor, centrul administrativ al Imperiului Galactic, aflat sub conducerea unui Împărat. Acolo sosește tânărul Gaal Dornick, la invitația celebrului matematician Hari Seldon, pentru a se alătura unui proiect secret inițiat de acesta. Seldon dezvoltă o știință numită psihoistorie, ramură a matematicii ce se ocupa cu prezicerea viitorului omenirii pe baza unor analize statistice, dar care putea oferi date eficiente numai dacă era implicată o masă mare de oameni. Pentru acuratețea rezultatelor, o altă condiție foarte importantă era ca subiecții studiului să nu aibă cunoștință de faptul că erau urmăriți. Acum, nu știu dacă e o știință chiar reală, ori aplicabilă, dar aș zice că seamănă destul de bine cu futurologia.

Astfel, prin intermediul psihoistoriei și cu ajutorul unor complexe calcule matematice, Seldon “ Corbul” (supranumit în acest fel datorită faptului că prezicea numai dezastre) prevestește decăderea planetei Trantor și a Imperiului în trei sute de ani. Extrapolând pe baza aceleiași științe, acesta presupune că regresul galaxiilor populate de oameni va dura nu mai puțin de treizeci de milenii. Dar tot el vine și cu soluția salvatoare. Acei treizeci de mii de ani pot fi reduși la numai o mie dacă toate cunoștințele omenirii vor fi cumulate într-o Enciclopedie Galactică, spre a fi folosită atunci când totul va fi dat uitării. Pentru realizarea acestui ambițios proiect, el solicită Împăratului și Guvernului Imperial înființarea unei Fundații, exact pentru acest scop, pe planeta Terminus, aflată la marginea Imperiului. Solicitarea îi este acceptată, Fundația creată pentru păstrarea științelor și învățăturilor ia naștere pe Terminus, sub conducerea Enciclopediștilor, oameni de știință și intelectuali.

Așa începe romanul lui Asimov, ce este structurat în cinci părți, sau capitole, primul fiind despre circumstanțele ce duc la crearea Fundației. Adică exact ce spuneam mai sus. Următoarele ne prezintă evoluția proiectului inițiat de Hari Seldon, în care se revelează adevăratul scop al Fundației, nicidecum acela pentru care, aparent, a fost înființată. Previziunile lui Seldon se adeveresc, Imperiul decade într-un Ev Întunecat în decursul a câțiva zeci de ani. Lucru care, totuși, mi s-a părut ciudat, parcă s-a petrecut prea repede. Din avântul tehnologic inițial, colonizarea planetelor și întemeierea unui Imperiu Galactic, se ajunge ca planetele locuite de oameni la marginea Galaxiei să nu mai aibă habar de tehnologie sau utilizarea energiei nucleare. Că tot veni vorba de asta, mi s-a părut foarte interesant faptul că romanul lui Isaac Asimov este plasat departe în viitor, dar încă se folosea energia nucleară. Dar să luăm în considerare și faptul că a fost scris în secolul trecut, mai precis în 1951.

Să revenim la Terminus. Aleasă de către însuși Hari Seldon, este o planetă săracă în resurse, dar care are avantajul tehnologiei avansate, cu ajutorul căreia își domină vecinii, mai puțin înzestrați din acest punct de vedere. Planetele populate de lângă nu se mai consideră parte din Imperiu, ca atare fiecare se declară independentă, instituindu-și propria formă de guvernământ, totodată fiecare dintre ele având dorințe de expansiune. Atenția lor se îndreaptă tocmai către planeta Fundației, râvnind la tehnologia deținută de aceasta, în repetate rânduri. Dar Fundația, folosindu-se de știință, viclenie și ingeniozitate, având și conducători capabili și inteligenți, reușeste de fiecare dată să le dejoace planurile, nelăsându-se cucerită. Însă nu vreau să vă răpesc din plăcerea lecturii, veți afla cum au reușit citind cartea.

Am citit-o pentru prima dată acum mulți ani, în ediția publicată de Nemira prin anii ‘90. Fiind total cucerit de serie, am tot revenit asupra ei, din nou și din nou. Până când mi-au dispărut în niște împrejurări misterioase, probabil le-am împrumutat și nu mi-au fost returnate, cine mai știe, a trecut multă vreme de atunci. Mult timp le-am tot căutat prin librării și anticariate, fără succes. M-am bucurat enorm să aflu că editura Paladin a început să le reediteze în 2013. Și le-am citit iarăși, cu aceeași plăcere. Le recomand pe toate din serie, fie că sunteți fani SF sau nu.

P.S.: o știre de penultimă oră (zic așa pentru că știrea cu pricina nu e chiar nouă) spune că se se va face un serial după cartea lui Asimov, realizat de către compania Apple. Când, nu mai știu! Dar ținem aproape, e de urmărit.



Comenteaza

















Poll

Votati cartea lunii!